Mi se pare ciudat și mie titlul ăsta, cu toate că tot eu l-am scris. Atât de ciudat încât după ce l-am scris a trebuit să îl las 24 de ore, să se așeze pe pagină.
Văd tot felul de luări de poziții, care de care mai belicoase, pentru a acredita ideea că unul e cel mai bun, că e muuult mai bun ca celălalt. Mi se pare că sănătatea e târâtă în derizoriu, așa cum e târâtă în politică. Că nu e important ce faci, ci ceea ce pare că faci. Că nu e important ce ai făcut, ci ce cred ceilalți că ai făcut. Că PR-ul e mai important decât acțiunea sau lucrarea în sine, că ambalajul e mai important decât conținutul, că postările pe rețelele sociale și modul cum întorci cuvintele sunt mai importante decât adevărul. Și trecutul sub tăcere al unor informații de context tot a neadevăr miroase…
Se bat oamenii până la sânge ca să arate ce mult bine au făcut… Există și aici, la bine, o luptă acerbă, de parcă n-ar fi loc – cel puțin aici, în România – să faci atât de mult bine… Eu văd o mulțime de loc. E loc pentru generații de bine. Dar bătălia nu e neapărat pe “să faci bine”, ci pe “să faci o afacere din bine”. Și să te vezi, da, cât mai bine!
Vine perioada Sărbătorilor de iarnă, o perioadă de seninătate, pe care marketingul și consumul, poleiala vor să o facă agitată și înzorzonată. De fapt e mult mai simplă, mai clară, mai limpede, e vorba de venirea pe lume a unui copil, în ieslea cea săracă… Nicio lumină nu e mai frumoasă decât cea de pe fața unui puișor care doarme. Și mulți dintre noi avem sau am avut privilegiul să o vedem…
Sărbători senine, cu sănătate!
