În România trăiesc aproximativ 300.000 de persoane care suferă de demență Alzheimer, dintre care doar 35.000 sunt diagnosticate, majoritatea în fazele tardive ale bolii din cauza lipsei serviciilor de îngrijire, potrivit datelor furnizate de Societatea Română Alzheimer (SRA) în cadrul unei conferințe de presă organizate cu ocazia deschiderii Conferinței Naționale Alzheimer (București, 23-25 februarie). Cu cât boala este depistată mai târziu, cu atât costul de îngrijire este mai mare. Se estimează că, până în 2025, numărul bolnavilor se va tripla având în vedere tendințele demografice, a menționat conf. dr. Cătălina Tudose, președintele SRA.
„Conferința de anul acesta se remarcă prin lansarea proiectului inițiat de SRA care își propune crearea Alianței Naționale Alzheimer, un parteneriat între reprezentanți ai societății civile, organizații non-guvernamentale, instituții publice și private, mass-media, având ca principal obiectiv elaborarea unei strategii naționale pentru demență și adoptarea ei până în 2014. Strategia va trebui să promoveze diagnosticul precoce în demență și un continuum ulterior în îngrijire”, a spus conf. dr. Tudose.
Sistemul medical actual, neadaptat la media de vârstă a populației
În România, costurile asociate unui pacient bolnav de Alzheimer se ridică la aproximativ o mie de euro, dintre care statul acoperă aproximativ 500 de euro, „printr-un sistem birocratic”, a explicat președintele SRA, restul revenind familiei. „Sistemul medical actual nu este deloc adaptat la media de vârstă a populației. Este nevoie de crearea unei rețele de servicii care să susțină diagnosticul precoce. Există Centrul Memoriei, înființat ca un parteneriat între spitalul Alexandru Obregia şi Societatea Română Alzheimer din anul 2000, unde avem liste de așteptare de 3-6 luni, însă este nevoie ca acest tip de servicii să fie recunoscut în rețeaua formală de sănătate și să existe câte un astfel de centru în fiecare județ. Avem o structură de 80 de cabinete ale medicilor psihiatri și neurologi, declarate cabinete <<Alzheimer>>, însă nici această structură nu este una autorizată, lucrează la nivel informal”, a explicat conf. dr. Cătălina Tudose. Forța de muncă din serviciile sanitar este redusă și poate răspunde la doar aproximativ 10-15% din cereri, neexistând servicii de îngrijire la domiciliu, a adăugat aceasta.
Costurile bolilor creierului, egale cu ale cancerului, diabetului și bolilor cardiovasculare la un loc
În Europa, costurile asociate bolilor psihiatrice și neurologice (798 de miliarde de euro/an) sunt aproximativ egale celor determinate de bolile cardiovasculare, cancer și diabet luate împreună (circa 200 de miliarde de euro pentru fiecare categorie), potrivit Euopean Brain Council. Cele mai costisitoare sunt bolile afective, demența, bolile psihotice. România se află pe penultimul loc între țările europene privind fondurile alocate pentru îngrijirea bolilor creierului, fenomen explicabil în cea mai mare parte prin absența serviciilor de îngrijire, a menționat președintele SRA.
Recomandări europene pentru elaborarea strategiilor în domeniul tulburărilor neurodegenerative
La nivel european, se fac recomandări ferme ca fiecare țară europeană să dezvolte strategii naționale în acest domeniu și se elaborează politici ample de sănătate orientate spre promovarea cercetării, prevenției, managementului și educației în domeniul tulburărilor neurodegenerative, a afirmat Anette Dumas, reprezentantul Asociației Alzheimer Europe.
Prof. Helga Rohra, reprezentant al pacienților bolnavi de Alzheimer în Germania, ea însăși suferind de această boală, a menționat că pacienții la care se manifestă boala sunt tot mai tineri, subliniind că principalul ajutor trebuie să vină din partea medicului de familie. „O demență e o stigmă chiar și în țările foarte avansate. Mulți pacienți își pierd locul de muncă drept urmare a acestui diagnostic. Acești oameni trebuie intergrați societății pentru că accentul trebuie pus pe resurse, nu pe deficiențe. Din faza a doua a bolii până în cea finală este un interval de 10-15 ani, iar societatea are o responsabilitate etică de a trata acești oameni, asigurându-le un trai în demnitate”, a spus Helga Rohra care a publicat și o carte despre modul în care boala Alzheimer i-a schimbat viața, „Stepping out of the shadow”.
În Europa, 9,9 milioane de persoane suferă de boala Alzheimer, demența reprezentând a șaptea cauză de deces în țările cu venit național ridicat, fiind responsabilă de 50% din mortalitatea pacienților cu tulburări neuropsihice.
