Demența reprezintă una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică ale secolului XXI, pe fondul îmbătrânirii accelerate a populației și al creșterii speranței de viață. Accentul se mută progresiv de la diagnosticul tardiv și îngrijirea exclusiv simptomatică spre prevenție, evaluarea riscului și intervenția timpurie, atrag atenția specialiștii reuniți în cadrul celei de-a 16-a ediții a Conferinței Naționale Alzheimer (CNAlz), organizată de Societatea Română Alzheimer, în parteneriat cu societăți profesionale din domeniul neurologiei, psihiatriei și geriatriei, precum și cu organizații ale pacienților.
„Ne aflăm într-un moment de tranziție determinat de progrese cu adevărat revoluționare ale cercetării. Biomarkerii, diagnosticul biologic în stadii preclinice, prevenția primară și secundară, precum și terapiile personalizate nu mai sunt perspective îndepărtate, ci realități care necesită adaptarea practicii clinice și a politicilor publice”, a afirmat Prof. Dr. Cătălina Tudose, Președinte Societatea Română Alzheimer.
Boala Alzheimer este recunoscută la nivel internațional ca cea mai frecventă cauză de demență, reprezentând aproximativ 60-70% din totalul cazurilor, și una dintre principalele cauze de dizabilitate și dependență la vârsta a treia. Organizația Mondială a Sănătății și Alzheimer Europe subliniază caracterul prioritar al demenței ca problemă de sănătate publică, cu impact major asupra autonomiei și calității vieții. În România, schimbările demografice accentuează această provocare: ponderea populației vârstnice este în creștere constantă, iar numărul persoanelor care trăiesc cu demență este estimat la aproximativ 300.000, demența din boala Alzheimer reprezentând cea mai frecventă cauză.
În același timp, sistemul de îngrijire se confruntă cu provocări structurale importante, inclusiv acces limitat la diagnostic precoce și evaluare specializată, capacități insuficiente de servicii dedicate acestei patologii și persistența stigmatizării asociate persoanelor vârstnice vulnerabile.
„Elaborarea și implementarea unui Plan Național pentru Demență sunt esențiale pentru evaluarea reală a dimensiunii și complexității fenomenului, planificarea coerentă a serviciilor medicale și sociale, asigurarea resurselor necesare și susținerea cercetării și consolidarea programelor de educație pentru profesioniștii din domeniul sănătății și pentru societate”, a explicat Prof. Dr. Cătălina Tudose.
Ediția CNAlz 2026 are loc într-un context internațional marcat de extinderea conceptului de prevenție bazată pe factori de risc modificabili și de introducerea terapiilor modificatoare de boală în practica europeană. Aceste evoluții consolidează necesitatea unor trasee integrate de diagnostic și îngrijire, bazate pe utilizarea biomarkerilor și pe intervenția timpurie.
Noile direcții de practică evidențiază necesitatea colaborării între neurologie, psihiatrie, medicina de familie și serviciile medico-sociale, precum și dezvoltarea unor modele de îngrijire centrate pe pacient.
Boala Alzheimer afectează nu doar pacientul, ci întreaga familie. Îngrijirea este de lungă durată și complexă, cu impact emoțional, social și economic major asupra aparținătorilor, care rămân adesea principalii furnizori de suport. În lipsa serviciilor integrate și a programelor de sprijin pentru îngrijitori informali, riscul de epuizare și vulnerabilitate socială crește semnificativ.
CNAlz 2026 aduce în prim-plan modele de îngrijire centrate pe persoană, rolul comunității și colaborarea dintre sistemul medical, serviciile sociale și familie pentru menținerea calității vieții și respectarea drepturilor persoanelor afectate.
Programul științific al conferinței abordează principalele direcții de evoluție din domeniul demențelor, cu accent pe evaluarea riscului și prevenția bolii Alzheimer, diagnosticul precoce prin biomarkeri și tehnologii avansate, terapiile inovatoare și utilizarea inteligenței artificiale în evaluare și monitorizare.
În același timp, dezbaterile vizează dezvoltarea unor modele integrate de îngrijire, de la intervenții la domiciliu până la servicii specializate, precum și abordarea tulburărilor comportamentale asociate demențelor, implicațiile etice și sociale ale diagnosticului precoce și rolul esențial al îngrijitorilor și al comunității în menținerea calității vieții persoanelor afectate.
Evenimentul se desfășoară în format hibrid, cu sesiuni fizice la World Trade Center București (25 – 26 februarie) și participare online (24 și 27 februarie).