Planul Național de Combatere a Cancerului a fost lansat în România în luna ianuarie, în cadrul unui eveniment organizat de Administrația Prezidențială, iar Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului (4 februarie) a fost marcată de o dezbatere pe marginea acestui plan.
„ La nivel mondial, eforturile de luptă împotriva cancerului în anii 2020, 2021 și 2022 au fost și vor fi dublate și de lupta cu pandemia generată de virusul SARS-CoV-2. Accesul deficitar la diagnosticare precoce, asistență medicală de specialitate și la tratamente vitale în anul ce a trecut a generat mai multe victime față de statisticile anterioare anului 2020 și a determinat scăderea diagnosticării cu 15-45% în depistarea bolilor oncologice. Anul acesta, marcarea Zilei Mondiale de luptă împotriva Cancerului este îndoliată de pierderile de vieți omenești gnerate de cancer și pandemie. Speranța noastră o reprezintă Planul Național de Combatere a Cancerului, ceea ce ne determină să susținem, în mod categoric, implementarea acestuia”, spune Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC).
În pofida progreselor considerabile realizate în ultimii ani în tratametul cancerului, printre problemele pe care medicii, dar și pacienții, le au de înfruntat în România se află infrastructura învechită și posibilitățile de diagnostic heterogene, în funcție de spitalul la care pacientul are acces, precum și lipsa unor medicamente eficiente și ieftine, a afirmat prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor și hemato-oncolog. O parte din soluție ar putea fi consolidarea rețelei naționale de oncologie, asigurarea funcționării acesteia, având în vedere că lipsa resurselor umane calificate reprezintă o provocare în domeniu, a menționat prof. Coriu.
”Eu cred că introducerea în Planul Național de Cancer a testărilor biomarkerilor ne-ar putea ajuta la stratificarea mai bună a riscului populației astfel încât să asigurăm tratamentul la timp și corect. Tocmai de aceea, măsurile noastre au prevăzut ca pentru maladia canceroasă finanțarea furnizorilor de servicii de investigații paraclinice de înalta performanță să poate fi suplimentată prin acte adiționale. Prin hotărârea de guvern nr. 80 din 13 ianuarie 2022 am făcut o modificare la contractul cadru astfel încât programarea acestor pacienți să fie obligatoriu a fi făcută în termen de maxim cinci zile ca să scurtăm timpul de la diagnosticare până la tratament.”, a spus Adela Cojan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Cele 18 probleme majore cu care se confruntă pacienții cu cancer din România:
Datorită call center-ului pus la dispoziție de FABC (021.253.0591), pacienții din România au semnalat care sunt principalele probleme cu care se confruntă:
- Pacienții consideră că majoritatea problemelor sunt cauzate de sistem în sine, atât în mediul public, cât și în cel privat.
- Analizele privind markerii tumorali nu sunt decontate, iar pacienții sunt nevoiți să cheltuiască sume mari de bani pentru aceste investigații.
- Mare parte din medicamentele ajutătoare / conexe procesului terapeutic oncologic nu sunt gratuite și reprezintă costuri importante pentru pacient.
- Accesul la CT/RMN este foarte greu, conform bilet trimitere / procedură decontată, intervalul de așteptare 6 – 8 luni – fapt confirmat public și de medici
- Comunicarea cu personalul medical și spital în general (în unele locuri) este foarte dificilă, indiferent că este sau nu pandemie.
- Pacienții semnalează faptul că medicii oncologi recomandă efectuarea CT/RMN în sistem privat, pentru rezultat în timp util.
- Comunicarea medic – pacient este foarte dificilă spre zero (în unele locuri); medicul nu explică sau nu răspunde concret întrebărilor pacientului, de cele mai multe ori din lipsa timpului.
- Personal medical este insuficient! Lipsa specialiștilor din sistem generează cozi la ușa cabinetului de 8-12 ore!
- Majoritatea pacienților semnalează faptul că plafoanele de la CJAS se consumă mult prea repede, sunt insuficiente fondurile pentru a acoperi necesarul real.
- Sunt semnalate ambiguități sau condiții mult prea restrictive la pacienții are au nevoie de încadrare în grad de handicap.
- Pacienții consideră că se aplică o dublă taxare a serviciilor medicale, în sensul că sunt activi din punct de vedere al contribuțiilor la bugetul de stat, dar sunt nevoiți să plătească din buzunar o sumedenie de medicamente auxiliare, investigații, proceduri, etc.
- Pacienții care nu au informații elementare privind demararea procesului de investigare, diagnosticare, acces la tratament, nu știu unde să se adreseze prima dată, se duc în ,,orb” și accesează potențiale investigații în funcție de bănuielile proprii. Consideră că medicul de familie reprezintă primul îndrumător și trebuie să fie alături de pacient pe tot parcursul procesului terapeutic.
- Există echipamente care nu sunt folosite din lipsa de specialiști – ori nu există deloc, ori activează insuficient.
- Medicamentele oncologice specifice lipsesc din spitale sau din rețeaua cu circuit deschis, lipsă ce agravează starea de sănătate a pacienților.
- Întreruperea tratamentelor pacienților oncologici infectați cu Covid, fără o argumentare științifică, cel puțin la nivel EU.
- Accesul anevoios în spitale, din cauza testării SARS-CoV-2 și a organizării defectuoase a traseelor.
- Discriminarea pacienților oncologici față de pacienții infectați cu Covid, care au prioritate, ca și cum cancerul nu este prioritar și nu ar trebui tratat specific, la timp și fără amânări!
- Vaccinarea pacienților oncologici, între incertitudine și adevăr.
Anul trecut, Comisia Europeană a lansat Planul European de Combatere a Cancerului, structurat pe patru domenii majore de acțiune (prevenție, depistare timpurie, diagnostic și tratament, îmbunătățirea calității vieții) și cu o finanțare de aproximativ 4 miliarde euro.
În România, în anul 2020, au fost înregistrate 98.886 de noi cazuri de cancer și 54.486 de decese. Cele mai frecvente localizări, la ambele sexe, au fost în ordine descrescătoare: colorectal, plămân, sân, prostată, vezică urinară.
