Pandemia a influențat alegerea schemelor terapeutice | Webinar TRATAMENTE INOVATIVE ÎN ONCOLOGIE

0

Cea de-a opta ediție a Conferinței TRATAMENTE INOVATIVE ÎN ONCOLOGIE, organizată de TARUS Media, a avut loc vineri, 14 mai. Evenimentul, găzduit în mod obișnuit la Centrul de Excelență în Medicină Translațională (CEMT) din Institutul Clinic Fundeni, a avut loc online pentru a treia oară de la începutul pandemiei de Covid-19, astfel încât să fie respectate măsurile de prevenție a SARS-CoV-2. Evenimentul a fost creditat cu 4 puncte EMC de către Colegiul Medicilor din România.

Rezecția și transplantul hepatic încep să fie utilizate tot mai mult în stadiile intermediare ale carcinomului hepatocelular, a explicat reputatul chirurg Prof. Dr. Irinel POPESCU, Institutul Clinic Fundeni, București, în cadrul prezentării sale. ”Dacă până acum rezecția și transplantul erau rezervate stadiilor incipiente și foarte incipiente ale bolii, cu intenție curativă, acum se utilizează și în stadiile intermediare”, a explicat Prof. Irinel Popescu.  Diagnosticul precoce este esențial pentru a crește șansele de a aplicare a panelului de metode curative aflat la dispoziția medicilor, precum și tratarea pacientului de către o echipă multidisciplinară.  ”Rezecția, transplantul și ablația sunt tratamente curative pentru pacienții depistați în stadii precoce, transplantul reprezintă opțiunea cea mai bună pentru supraviețuire, în mod special în cazurile de ciroză decompensată când tratează și cancerul și ciroza. Dacă am avea suficiente organe disponibile, am face transplant hepatic tuturor pacienților pentru că rezultatele sunt superioare. Chiar și în afara criteriilor Milano, transplantul ar putea oferi rezultate optime pe termen lung în comparație cu alte tratamente”, a spus Prof. Irinel Popescu. În perioada pandemiei de Covid-19, au existat mai puțini donatori din cauza transformării spitalelor de la care proveneau organele în spitale Covid sau închiderea lor completă, deci mai puțini pacienți au beneficiat de acest tratament.

Prof. Dr. Ioana LUPESCU, Institutul Clinic Fundeni, București a susținut o prezentare despre rolul imagisticii CT și IRM în diagnosticul carcinomului hepatocelular, colangiocarcinomului intrahepatic și a formelor combinate de CHC și CC. Concluziile sale au fost că la nivelul ficatului pot coexista leziuni benigne, premaligne și maligne, iar modalitatea de imagistică utilizată pentru a le evalua și interpretarea depind de contextul clinic, de datele de laborator, antecedente și analize anterioare de imagistică. ”Caracterele atipice ale unui nodul trebuie să ducă la aplicarea unei alte metode de imagistică, follow-up sau biopsie intratumorală, iar raportul imagistic trebuie să conțină o descriere amănunțită a nodulului, complicațiilor, aspectului parenchimului hepatic, incidentaloamelor”, a menționat prof. dr. Ioana Lupescu, subliniind importanța echipei multidisciplinare în managementul fiecărui caz.

Prof. Dr. Alfred HAIDENBERGER, Centrul Cyber-Knife, München a vorbit în cadrul prezentării sale despre radiochirurgia Cyberknife, radioterapia ghidată imagistic cu braț robotic, aducând în discuție principiile tehnice, avansul tehnologic implicat, dar și indicațiile pentru pacient și avantajele procedurii.

Șef de Lucrări Dr. Mugur Cristian GRASU, Institutul Clinic Fundeni, București a prezentat cele mai recente informații disponibile privind tratamentul radio-intervențional al hepatocarcinomului, concentrându-se asupra principiilor de bază, problemelor tehnice și asupra complicațiilor care pot apărea.  Grasu a prezentat progresele realizate recent cu aceste tehnici și aplicabilitatea clinică. ”Chemoembolizarea se adresează mai ales pacienților în stadiul intermediar al hepatocarcinomului, ablația cu radiofrecvență, pacienților în stadiul precoce sau foarte precoce fără indicații chirurgicale. Opțiunile terapeutice în radiologie intervențională sunt reprezentate de ablația termică cu radiofrecvență, cu microunde sau ablația termică cu laser, apărută în ultimii ani. A doua clasă de proceduri terapeutice este reprezentată de chemoembolizare, iar în ultimii cinci ani radioembolizarea a început să aibă un rol din ce în ce mai important. Noutatea este tendința de a se combina procedurile ablative cu cele de chemoembolizare. Dacă avem un nodul de 5 cm, combinarea celor două poate genera o procedură curativă, iar studiile au demonstrat o creștere a  supraviețuirii și o scădere a recidivelor tumorale fără să avem complicații majore”, a explicat Dr. Grasu.

Perspectiva medicului oncolog asupra secvenței terapeutice Sorafenib-Regorafenib în tratamentul carcinomului hepatocelular a fost expusă de Conf. Dr. Adina CROITORU, Institutul Clinic Fundeni, București. Conf. Dr. Croitoru a prezentat cazul unui pacient de 68 de ani cu ciroză hepatică de etiologie virală B și ruptură de tumoră, diagnosticat apoi cu carcinom hepatocelular multicentric. Concluziile sale au fost că testele de laborator și imaginile tumorale sunt vitale pentru a se realiza distincția între lipsa de răspuns și un eveniment advers minor care nu ar trebui să fie un motiv pentru întreruperea tratamentului. De asemenea, mențiunea sa este că medicii ar trebui să se gândească de două ori înainte să întrerupă un tratament sistemic cu inhibitori de tirozin-kinază, cum ar fi sorafenib sau regorafenib.

Indicațiile și rezultatele terapiilor celulare CAR-T în bolile hematologice maligne a reprezentat subiectul abordat de Prof. Dr. Alina TĂNASE, Institutul Clinic Fundeni, București. Dr. Tănase a menționat că în următoarele două luni, la Institutul Clinic Fundeni, s-ar putea realiza prima procedură de acest tip care are rezultate spectaculoase – răspuns de peste 80% la tratament pentru pacienții cu cancere hematologice refractare la chimioterapie și posibilitatea ca efectele să se mențină pe termen lung. ”Există zeci de studii clinice cu celule CAR-T și în tumorile hepatice, este o terapie inovativă. Se recoltează celule mononucleare din care s-au scos eritrocitele si trombocitele, se realizează acest lucru prin afereză în departamentul de transfuzii și după ce această pungă cu celule pleacă într-un laborator specializat, se întoarce un medicament. În SUA și Europa sunt înregistrate ca medicamente deși sunt niște medicamente vii, sunt celulele personalizate ale pacientului, modificate. Nu le poți folosi decât pentru pacientul de la care le-ai recoltat. În prezent, există mai multe companii farma care au dezvoltat această tehnologie, iar dacă vorbeam în anii trecuți de unu sau două produse, acum avem deja cinci produse CAR-T înregistrate oficial”, a explicat Prof. Alina Tănase. În România, această terapie este introdusă pe lista C2 a programului de oncologie și este decontată cu 320.000 de euro/injecție. Jumătate dintre pacienți au rezultate pe termen lung, dar este o terapie cu multe efecte adverse de aceea se administrează doar în condițiile în care există o linie directă către o unitate de terapie intensivă. ”Va fi o provocare introducere ei, însă experiența de transplant ne va ajuta foarte mult. Este un domeniu nou. Noi vom fi primii și, ca deschizători de drumuri, sunt mult provocări, de la avizul de export pentru că sunt celule vii și se întorc ca medicament până procedura de achiziții, dar, cum toată Europa administrează, vom reuși și noi”, a spus prof. Alina Tănase.

Pandemia a influențat alegerea schemelor terapeutice

Pandemia a favorizat schemele terapeutice mai scurte pentru bolnavii de cancer, astfel încât aceștia să stea cât mai puțin în spital și să fie deci expuși cât mai puțin unei eventuale contaminări, a spus Dr. Eva COJOCARU, oncolog, Institutul Regional de Oncologie Iași, în cadrul unei prezentări care a evaluat comparativ tratamente disponibile la acest moment în cazul cancerelor de cap și gât. Astfel, au fost alese medicamente cu o durată mai scurtă de administrare, astfel încât bolnavii de cancer să stea la chimioterapie numai câteva ore, comparativ cu, de exemplu, patru zile.

Prof. Mircea DICULESCU, gastroenterologie, IC Fundeni, a prezentat legătura dintre bolile inflamatorii intestinale (BII) și cancer, “între riscul bolii și riscul tratamentului”, pacienții cu BII fiind în mod special la risc de cancere asociate din cauza inflamației și a tratamentului imunosupresor.

Dr. Mihai MARINCA, IRO Iași, a prezentat rezultatele unui studiu clinic în cancerul de rinichi care a demonstrat beneficii în asocierea dintre imunoterapie și un antiangiogenic ca tratament de primă linie în cancerul avansat de acest tip.

Dr. Dan JINGA,  oncologie medicală, Neolife, a susținut prezentarea “Tratamente moderne în melanomul cutanat avansat și metastatic”, evidențiind asocierea dintre imunoterapie și chimioterapie în prima linie de tratament. Incidența melanomului este în creștere, în 2020 fiind diagnosticate în lume 324000 de cazuri, din care jumătate în Europa. El a subliniat că încă mulți pacienți cu cancer rămân în afara tratamentului pentru că nu se încadrează strict pe criteriile de eligibilitate, opinia sa fiind că angajamentul oncologilor ar trebui să fie în continuare pentru ca acest tip de pacient să nu rămână fără opțiuni terapeutice.

Prof. Michael ZIMPFER, Viena Medical Center, a subliniat ideea diagnosticului precoce, pe fondul unei bune colaborări cu medicul de familie, și faptul că pacientul trebuie să fie privit ca un întreg, din perspectiva mai multor specialități, cu evitarea unor “agende ascunse”.

Conf. Laurenția GALEȘ a prezentat terapia combinată ultimele evoluții în terapia melanomului malign și a cancerului renal, respectiv imuno-chimioterapia.

Compania TARUS Media editează publicațiile Medica Academica, British Medical Journal (BMJ) în limba română și Maedica – A Journal of Clinical Medicine, fiind un furnizor consacrat de servicii de educație medicală continuă pentru profesioniștii din sistemul medical.

About Author

Delia Budurca Raluca Bajenaru

Leave A Reply