În medie, sunt necesari patru ani şi consultarea a trei medici diferiţi înainte ca pacienţilor cu lupus eritematos sistemic să li se stabilească diagnosticul corect, potrivit unui comunicat de presă al companiei farmaceutice GSK ce marchează Ziua Mondială a Lupusului (10 mai). Diagnosticarea dificilă a afecțiunii este cauzată de faptul că simptomele imită adesea caracteristicile altor afecţiuni, variază mult de la un pacient la altul şi pot suferi modificări în timp. Mai multe tipuri de analize de sânge sunt folosite frecvent pentru diagnosticarea LES, inclusiv analiza pentru determinarea anticorpilor antinucleari şi anti-ADNdc şi a valorilor complementului seric, însă, în prezent, nu există un test unic pentru diagnostic.
Aproximativ 70% din cazurile de lupus sunt reprezentate de Lupusul Eritematos Sistemic (LES), o afecțiune cronică, autoimună în care sistemul imunitar interpretează în mod eronat celulele, ţesuturile şi organele sănătoase ca fiind străine organismului şi generează anticorpi care afectează unul sau mai multe organe interne. La nivel global, lupusul afectează între 40 și 100 de persoane la fiecare 100.000 de oameni, 9 din 10 pacienţi fiind femei tinere active. Deoarece severitatea si intensitatea simptomelelor specifice LES variază considerabil, afecțiunea reprezintă o adevărată provocare clinică în ceea ce privește diagnosticarea și gestionarea.
„Facem toate demersurile necesare pentru a facilita accesul pacienților români la singurul tratament special dezvoltat şi aprobat pentru tratarea LES activ cu grad înalt de activitate a bolii în ciuda terapiei standard. În acest moment, ne aflăm în ultima etapă a procesului prin care acest tratament va putea fi accesibil şi rambursat integral pentru pacienţii din România,” a afirmat Laura Munteanu, Director Medical GSK România.
Tratamentul produs de GSK este un anticorp monoclonal care inhibă proteina stimulatoare a limfocitelor B; aceasta are un rol important în producția excesivă de autoanticorpi care atacă și distrug țesuturile sănătoase ale organismului.
Consecințele Lupusului se reflectă în numeroase aspecte ale vieții cotidiene , fapt care determină apariția multor prejudecăți în legătură cu persoanele bolnave. În lipsa unui tratament eficient și a înțelegerii din partea celorlalți, toate aceste probleme agravează starea pacientului.
„Suportul moral joacă un rol foarte important în ceea ce privește starea de spirit a persoanelor care suferă de o boală autoimună, cum e lupusul. În aceeași măsură contează și nivelul de informare a oamenilor din preajma celor bolnavi. Afecțiunile autoimune nu sunt contagioase, așadar și suferinzii de lupus pot fi integrați în societate. Acești oameni au nevoie de sprijin din partea celorlalți şi de o viziune pozitivă asupra vieții”, a explicat Rozalina Lăpădatu, președinte al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA).
În România, aproximativ 8.000 de persoane suferă de lupus, iar la nivel internaţional această boală afectează 5 milioane de oameni.
