Piaţa farmaceutică din România ar putea scădea cu până la 30% în urma aplicării noului mecanism de clawback care a intrat în vigoare de la 1 octombrie, arată un studiu de impact realizat de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
“Sunt două riscuri majore ale taxei – avem această intervenţie de reducere a consumului, din estimările noastre cu 30%, şi avem sancţiunile – în 180 de zile de la încălcare se elimină portofoliul medicamentelor companiei din lista de compensate, deci nu vor mai fi disponibile în regim compensat”, a declarat Cristian Luţan, director executiv ARPIM. El a precizat că studiul de impact al Asociaţiei arată că simularea pe execuţia bugetară a anului 2012 relevă că suma pe care ar trebui să o plătească producătorii de medicamente este de 1700 milioane lei. Pentru comparaţie, bugetul alocat medicamentelor este de 4500 milioane lei, în vreme ce consumul real este de 6200 milioane lei.
Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Medica Academica, Ministrul Sănătăţii, Ladislau Ritli, a declarat recent că simulările autorităţilor arată că taxa ar putea strange 1200 de milioane lei anual, însă comportamentul producătorilor ar putea conduce la restrângerea pieţei, deoarece aceştia şi-ar putea limita vânzările de medicamente pentru a evita plata unor taxe mai mari.
Principala problemă a taxei este legată de faptul că producătorii sunt obligaţi să îşi asume integral toată creşterea pieţei, iar impactul social este concretizat în restrângerea accesului la medicamente, pentru că bolnavii vor renunţa la tratament odată ce acestea nu vor mai fi disponibile în regim compensat. “Contribuţia pacienţilor pe lista C2 a dus la renunţarea la tratament, sunt semnale din toate judeţele. Cuantumul pe care trebuie să îl plătească pacienţii variază între 200 şi 4000 de lei/lună, în condiţiile în care programele naţionale ar fi trebui să fie compensate 100%”, a declarat Cezar Irimia, preşedinte FABC.
Alte probleme ale taxei se referă la faptul că firmelor li se decontează preţul de producător, în timp ce taxa este aplicată la preţul care conţine şi adaosurile distribuitorilor şi farmaciilor, precum şi faptul că, fiind un procent unic pe toată piaţa – plătesc şi cei cărora vânzările le-au scăzut. “Sunt penalizaţi şi producătorii care fac efortul să se încadreze într-un buget mai mic”, explică Dan Zaharescu, preşedintele ARPIM.
Angajamentul şi responsabilitatea producătorilor faţă de pacienţi a fost reliefată de Sorin Popescu, şef grup comunicare ARPIM: “Dacă în România nu plăteşti curentul ţi-l taie. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu medicamentele, de aceea am ajuns să fim plătiţi după un an de zile, dar nu am tăiat accesul pacienţilor la medicamente”. Termenele de plată a medicamentelor compensate către producători au ajuns la 330 de zile, însă clawbackul trebuie plătit la 50 de zile de la încheierea fiecărui trimestru.
