Modificarea alimentației, inactivitatea fizică, perturbarea somnului, a bioritmurilor, oscilațiile tensiunii arteriale și ale glicemiei, creșterea în greutate, dereglarea tranzitului intestinal, neadaptarea la singurătate, izolarea impusă sau cea auto-adoptată, obsesiva igienă protectoare se află printre consecințele măsurilor de protecție împotriva răspândirii virusului SARS-COV-2. În ediția de aprilie a revistei Medica Academica, prof. dr. Nicolae Hâncu explică modalitățile prin care ne putem adapta la aceste noi provocări pe care le denumește ”anti-stil” de viață.
”Metodele de fortificare a organismului, adaptate perioadei pe care o trăim sunt: siguranța alimentară, un model sănătos de alimentație, mișcare moderată, dar zilnică, somn odihnitor, adaptarea la singurătate sau la aglomerarea familială, evitarea fumatului sub orice formă, reconsiderarea mesajelor din media, păstrarea gândirii pozitive, a echilibrului psihic și sufletesc prin întoarcerea la credință și aderența la măsurile de protecție. Toate acestea ne ajută și în lupta cu stresul”, afirmă prof. Hâncu.
Nu există un anume aliment care să fortifice organismul, dar se recomandă un model alimentar format din alimente sănătoase care să asigure necesarul caloric și nutrițional adaptat fiecărei persoane; pe de altă parte, necesasrul caloric trebuie redus, având în vedere diminuarea activităților fizice. ”Consumul de sare să fie limitat, iar cel de mirodenii – nelimitat. Un pumn de frunze de pătrunjel aduce organismului o mare cantitate de vitamina C. Înlocuiți sarea cu oțetul balsamic, deci acru în loc de sărat. Reduceți consumul de zahăr, înlocuiți-l cu preparatele de ștevie – ,,stevia rebaudiana”, nu stevia românească”, afirmă prof. dr. Hâncu. De asemenea, trebuie consummate în cantități mici dulciurile, foietajele, alimentele grase, mezelurile și alcoolul. În schimb, prof. Hâncu recomandă ca mișcarea să facă parte din noul stil de viață, iar programul de somn anterior să fie păstrat.
