Limitarea până la interzicerea totală a accesului în secțiile de terapie intensivă neonatală și post-terapie pentru părinții copiilor îndelung spitalizați la naștere (prematuri, copii cu malformații congenitale, afecțiuni medicale grave la naștere, sindroame sau boli generice rare) se află printre provocările cu care familiile s-au confruntat în ultimii ani, marcați de pandemie.
Potrivit unui studiu EFCNI (European Foundation for the Care of Newborn Infants) realizat în perioada august-noiembrie 2020, la care au participat și respondenți din România, 46 % dintre mame sunt externate în 3-5 zile de la naștere, în condițiile în care nou-născutul prematur sau cu afectiuni poate rămâne internat în medie 2-3 luni după naștere, iar 95% dintre tați își văd copilul pentru prima data la externare.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Prematurității (17 noiembrie), Asociația ”Unu și Unu”, asociația națională a nou-născuților prematuri sau bolnavi și îndelung spitalizați la naștere și a familiilor lor, atrage atenția asupra problemelor cu care se confruntă pacienții atât în timpul spitalizării cât și după externare și propune câteva soluții.
Printre acestea se numără creșterea bugetelor spitalelor și crearea de circuite pentru asigurarea cazării mamei pe toată perioada spitalizării nou-născutului, testarea zilnică a părinților cu test RT-PCR sau la intrare cu Test Rapid Antigen pe bugetul spitalului, prin Casa Națională de Asigurări sau Direcția de Sănătate Publică.
Hrănirea cu lapte matern a nou-născuților bolnavi este esențială pentru reducerea mortalității și dezvoltarea optimă. Potrivit studiului ”Infant and family-centred developmental care in times of COVID-19 – A global survey of parents’ experiences” 2021, doar 5% din mamele externate au putut aduce lapte matern pentru nou-născutul rămas în spital și doar 37% din mamele care au rămas totuși internate în spital, au putut participa la îngrijirea efectivă a copiilor în terapie intensivă neonatală sau post-terapie.
Crearea de puncte de colectare și conservare a laptelui matern pe lângă toate Secțiile de Neonatologie de Nivel II și Nivel III, precum și educarea și implicarea mamelor cât mai timpuriu în îngrijirea nou-născutului în spital pentru a facilita alăptarea și pentru a practica metoda de îngrijire piele la-piele se află printre soluțiile propuse pentru această problemă.
De asemenea, mii de părinți așteaptă promulgarea HG 720 privitoare la lista medicamentelor compensate, care include tratamentul profilactic pentru Virusul Respirator Sincițial (VRS) la copiii prematuri sau cu malformații congenitale. Prematurii diagnosticați cu bronhodisplazie pulmonară, copii până în 2 ani cu malformații cardiace, dar și alte grupuri de copii aflați la risc, ajung să fie reinternați în secțiile de Terapie Intensivă Pediatrică din cauza infectării cu VRS și a lipsei tratamentului preventiv. Copii au nevoie de 6 doze de tratament într-un sezon (octombrie-martie), iar o doză costă aproximativ 2000 lei.