Recesiunea și managementul virtualizat

0

Dacă virtualizarea are sens pentru cei care vor să-i micșoreze cheltuielile cu serverele, depozitarea, administrarea și întreținerea sistemelor IT, de ce nu am putea extinde conceptul virtualizării și la nivel de management?

Este suficient de clar pentru toată lumea că starea bugetelor din IT nu va putea fi îmbunătățită în acest an. În iunie 2008 un  raport al SIM (Society for Information Management) efectuat prin intervievarea a peste 300 de directori de IT din Europa arăta că 44% dintre ei aveau la începutul anului trecut proiecte importante pentru 2009, 43% intenționau să crească numărul personalului, iar trei sferturi sperau la o creștere salarială.

În numai patru luni planurile lor aveau să fie mult mai sumbre: jumătate și-au lăsat deoparte strategiile de dezvoltare, un sfert au decis să înghețe angajările și mai mult de 60% și-au reevaluat bugetele pentru 2009. Întrebările se succed rapid: Ce este de făcut? Cum putem diminua impactul recesiunii? În ce condiții și cu ce costuri? Pentru un răspuns coerent nu putem apela la speculații și considerente empirice, dar putem aplica o serie de concepte care să ofere o anticipare a implicațiilor crizei în perspectiva măsurilor ce trebuie aplicate.

Când facem referire la managementul crizelor avem în vedere un pachet de măsuri particularizate și obiective. În instituțiile în care componenta IT este parte din structura operațională de management, va fi posibilă o replanificare rapidă a strategiilor. Virtualizarea ca proces în IT este arhicunoscută, implementările de până acum fiind un real succes, însă ideea de maximizare a utilizării resurselor, de facilitare a networkingului și de creare de platforme necesare schimbului de idei și a oportunităților de afaceri, dar și criza financiară par a fi o motivație suficientă pentru introducerea în sfera teoretică a conceptului de virtualizare a managementului.

Manifestarea concretă a sistemului trebuie delegată în special mecanismelor de consolidare și automatizare a proceselor manageriale specializate, care să diminueze disiparea resurselor și să permită monitorizarea în timp real a proceselor.

reces1

Performanțele structurii piramidale a diseminării deciziilor pot fi ameliorate prin introducerea de mecanisme paralele care să selecteze și să preia automat sarcina deciziilor standard de nivel mediu și să le execute într-un context dinamic. Dovada clasică a acestui model de acțiune este demonstrată de experiența unor țări în care sistemul de management este eficient atunci când conducerea medie este competentă, respectiv sunt aplicate funcțiunile automatizate ale teoriei managementului virtual. Succesul unei asemenea structuri este de necontestat, deoarece permite accelerarea aplicării și executării deciziei sub o platformă standardizată cunoscută și care reușește să răspundă perfect stimulilor generați de operațiuni conexe. Conceptul poate fi aplicat oricărui domeniu de activitate, inclusiv sănătății.

Dacă forma clasică de management centralizat a existat într-o formă imuabilă până de curând, necesitatea de adaptare la factorii perturbatori din economie impune transformarea acesteia într-un vector dinamic, proactiv. Acest concept se poate dovedi folositor în găsirea de soluții realiste pentru atenuarea efectelor crizei economice.

Creştere marginală în IT

În 2010 investițiile globale în tehnologia informației vor suferi un impact negativ important ca rezultat al recesiunii. Conform estimărilor, cheltuielile în IT vor crește cu doar 2,6% în acest an, sub estimările precedente de 5,9%. În Statele Unite se estimează că investițiile în IT vor scădea cu 0,9%. Totuși, contrar acestor estimări negative, IT-ul, prin creșterea performanțelor strategiilor de management și prin trecerea de la teoretizare la aplicarea practică a acestora, va putea face față mai bine decât alte domenii climatului economic ostil care va urma.

Dacă, așa cum este remarcat în presa de specialitate, investițiile vor crește totuși în SUA, Japonia și Europa de Vest, la un loc, cu aproximativ 1% pentru acest an, asimilarea și alinierea rapidă la noile standarde de performanță se pot ameliora semnificativ cu aproape 0,5%. În economiile emergente precum Europa Centrală și de Est, Orientul Mijlociu, Africa și America Latină, investițiile în IT vor putea crește gradual tot cu 0,5% în beneficiul micșorării perioadei de stagnare economică prevăzută în alte domenii.

Succesul în performanța dată de un management modern, indiferent de domeniul abordat, este grevat de regulile care stau ca fundament al dezvoltării de business. În domeniul public, cum este preponderent cel din sănătate, aproape că indiferent de calitatea și de superioritatea intervențiilor manageriale, rezultatul nu poate fi întodeauna pozitiv datorită dependenței de factori externi. Dacă luăm ca referință managementul îngrijirilor de sănătate, în România politicile se supun acelorași principii ca și cele din Uniunea Europeană.

Din păcate, sistemul de finanțare este supus interferențelor politice care nu recunosc întotdeauna importanța sănătății în angrenajul economic. Deși apare în toate luările de poziție ale liderilor politici ca o necesitate obiectivă, în realitate sănătatea nu beneficiază de atenția declarată, dovada fiind bugetul alocat.

Dacă administrarea lipsurilor din sănătate a devenit o componentă managerială, atunci este inutil să mai facem referire la concepte avansate de management. Se poate spune că un sistem slăbit și suferind cum este cel din România nu poate îngriji un alt bolnav, respectiv populația.

ing. Marius Stupu,

consilier al preşedintelui CNAS

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

About Author

Medica Academica

Leave A Reply