Un studiu realizat de cercetători ai Yale School of Medicine în domeniul autismului, utilizând imagistica prin rezonanță magnetică, a identificat un stereotip de activitate cerebrală care ar putea caracteriza vulnerabilitatea genetică legată de dezvoltarea autismului. Publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, acest studiu ar putea duce la descoperirea unei modalități de a diagnostica mai devreme și mai precis autismul. Folosind imagistica prin rezonanță magnetică, cercetătorii Martha Kaiser, Kevin Pelphrey și colegii lor au scanat creierele copiilor cu autism, ale rudelor neafectate, dar și ale unor copii care se dezvoltau normal, în timp ce subiecții urmăreau desene animate care reprezentau diverse mișcări ale corpului (persoanele suferind de autism au dificultăți în interpretarea mișcărilor corpului celor din jur). La studiu au participat 62 de copii cu vârste între 4 și 17 ani. Echipa a identificat trei ”semnături neuronale” distincte: regiuni ale creierului cu activitate redusă la copiii cu autism și la frații neafectați, arii ale creierului cu activitate redusă identificate doar la copiii cu autism și o activitate mai intensă a creierului semnalată doar la frații neafectați de autism. Activitatea mai intensă a creierului ar putea reflecta un proces de dezvoltare prin care acești copii luptă să depășească o predispoziție genetică de a dezvolta autism. Studiul contribuie la o mai bună înțelegere a bazelor cerebrale ale autismului și a originilor genetice și moleculare ale acestei disfuncționalități, a explicat autorul principal al studiului, Martha Kaiser, asociat postdoctoral la Yale Child Study Center. (Raluca Băjenaru) <<<
Editia print luna decembrie 2010
