Sectorul public și cel privat coexistă în cadrul sistemului de sănătate din Africa de Sud, dând naștere unui contrast puternic în ceea ce privește infrastructura, tehnologia și calitatea îngrijirilor medicale accesibile prin fiecare dintre cele două nivele. Rețeaua publică de sănătate deservește majoritatea populației, însă este subfinanțată și suferă de un acut deficit de personal. Doar aproximativ 8 milioane de locuitori (16% din populație) își permit să acceseze serviciile unor clinici private și sunt mult mai bine îngrijiți.
Cu scurt timp în urmă, această divizare ar fi putut părea rasistă pentru că majoritatea celor cu asigurare privată de sănătate erau albi, în timp ce negrii foloseau sistemul public. În prezent, jumătate dintre cei care se tratează în privat sunt negri. Majoritatea celor asigurați nu sunt neapărat înstăriți – mulți funcționari care câștigă salarii destul de mici plătesc asigurare la clinici private, notează un articol publicat de aljazeera.com.
Mozaic multirasial
La aproape 20 de ani de la înlăturarea apartheid-ului, Africa de Sud este o democrație multirasială, formată din negri africani (79,2% din populație) și grupuri minoritare: albi (9,2%), mulatri (9,0%) și indieni (26%). Țara se confruntă în continuare cu moștenirea apartheid-ului și cu provocarea de a transforma instituțiile și de a promova egalitatea în dezvoltare.
Contrastul cel mai brutal din sistemul sanitar este legat, însă, de diferențele de servicii între cele două nivele de îngrijire. Clădiri pe cale să se dărâme, lipsa medicamentelor, corupția generalizată caracterizează peisajul sistemului public, în timp ce sistemul privat oferă spitale echipate la nivel mondial și cei mai buni medici, atrași aici de salariile mari înainte de a face pasul următor, către emigrare.
Totuși, 40 de milioane de sud-africani și încă aproximativ trei milioane de refugiați sunt nevoiți să se bazeze pe un sistem public care se destramă. Statul contribuie cu aproximativ 40% la cheltuielile totale cu sănătatea, însă sectorul public funcționează sub presiunea de a acorda servicii medicale pentru 80% din populație.
8% din PIB pentru sănătate, investiți incorect
Bugetul sănătății pentru 2012/2013 s-a ridicat la 121 de miliarde de ranzi (10 mld euro), destinat îmbunătățirii infrastructurii spitalicești și a consolidării sănătății publice înainte de implementarea schemei de Asigurări Naționale de Sănătate.
În 2011, cheltuielile totale cu sănătatea s-au ridicat la 248.6 de miliarde de ranzi (20 mld euro) – aproximativ 8,3% din PIB, cu mult peste 5%, procentul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. În ciuda acestei investiții ridicate, rezultatele sunt slabe comparativ cu alte țări cu venit mediu, în mare parte din cauza inegalităților între sectorul public și cel privat.
Supraaglomerare în clinici
În Africa de Sud funcționează 4.200 de unități sanitare publice, iar numărul de pacienți se ridică la 13.718 per clinică, depășind recomandările OMS de 10.000 de pacienți per clinică. Date din 2009 arată, însă, că oamenii ajung de aproximativ 2,5 ori pe an la medic, iar rata de ocupare a paturilor în spitale este între 65 și 77%.
Din 1994, când au avut loc primele alegeri democratice și a fost înlăturat apartheid-ul, mai mult de 1600 de clinici au fost construite sau refăcute. Îngrijirile gratuite pentru copiii sub șase ani și pentru femeile gravide au fost introduse la mijlocul anilor 1990.
Serviciul Național de Laboratoare deține 265 de unități, deservind 80% din populație; laboratoarele asigură servicii de diagnostic, precum și de cercetare în domeniul sănătății.
Acorduri de colaborare cu Cuba, Tunisia sau Iran – soluție pentru deficitul de medici
Peste 165.000 de profesioniști medicali lucrau, în 2012, în sectorul public și în cel privat al îngrijirilor de sănătate, dintre care 38.236 de medici și 5.560 de stomatologi. Numărul de medici raportat la populație este estimat la 0,77 la mie, dar pentru că majoritatea medicilor generaliști – 73% – lucrează în sectorul privat, raportul este de doar un singur doctor la fiecare 4.219 persoane.
Aproximativ 1200 de medici își finalizează anual studiile, iar în unele locuri studenții acordă îngrijiri medicale în cadrul clinicilor, sub supraveghere. Medicii și farmaciștii proaspăt absolvenți sunt obligați să lucreze timp de un an în folosul comunității în spitalele și clinicile unde există deficit de personal.
Încercând să crească numărul medicilor, Africa de Sud a semnat un acord de colaborare cu Cuba în 1995, iar de atunci a recrutat sute de medici cubanezi pentru a lucra în țară, oferind în același timp posibilitatea studenților la medicină să meargă în Cuba pentru a studia. Această înțelegere va ajuta la pregătirea medicilor de care Africa de Sud are atâta nevoie pentru implementarea Schemei Naționale de Asigurări de Sănătate. Înțelegeri similare au fost încheiate și cu Tunisia, Iran și Mozambic.
Sistemul Național de Asigurări de Sănătate, demers pentru următorii 14 ani
Ministerul Sănătății și-a propus îmbunătățirea sistemului de sănătate, concentrându-se asupra sănătății publice, asupra funcționalității și managementului sistemului, precum și asupra monitorizării eficiente a cheltuielilor. Cunoscut sub denumirea „planul în zece puncte”, programul vizează consolidarea infrastructurii și a managementului resurselor umane, precum și asigurarea echipamentelor necesare și a forței de muncă pentru a facilita implementarea schemei Asigurărilor Naționale de Sănătate. Se așteaptă ca această reformă să îmbunătățească serviciile și accesul la îngrijiri medicale și să promoveze egalitatea și eficiența, astfel încât toți sud-africanii să poată beneficia de îngrijiri indiferent de statutul lor și de capacitatea de a contribui financiar la Fondul Asigurărilor de Sănătate, notează southafrica.info.
Demersul de implementare se va desfășura pe parcursul a 14 ani și a început în 2012, iar Guvernul a alocat deja un miliard de ranzi (82 mil. euro) pentru a finanța programe pilot în acest sens.
Prevalența HIV – 10,6%
SIDA și alte afecțiuni asociate condițiilor materiale precare, cum ar fi tuberculoza și holera, pun presiune asupra sistemului de sănătate sud-african. Potrivit statisticilor, în 2011 prevalența HIV era de 10,6%, aproximativ o cincime dintre femeile de vârstă fertilă fiind infectate. Peste 5 milioane de persoane trăiesc cu HIV, cifră în creștere față de 2001, țara având aproximativ două milioane de orfani din cauza infectării cu HIV. La nivelul anului 2011, noile infectări cu HIV au fost de peste 310.000 (pentru comparație, în România au fost depistate 543 de noi cazuri în 2012).
Aproximativ un milion de adulți și peste 100.000 de copii primeau tratament anti-retroviral în 2010. În 2012, guvernul a anunțat că a redus rata de transmitere a virusului de la mamă la copil de la 3,5% la sub 2%.
Potrivit statisticilor OMS, Africa de Sud are o rată a mortalității materne de 310 la suta de mii de nou-născuți vii. Rata de mortalitate infantilă era de 41 la mia de nașteri vii (9,8 la mie în România), în timp ce mortalitatea copiilor sub cinci ani era de 57 la mie.
Pentru textul integral vezi editia print, Medica Academica februarie 2013.
