Românii sunt curioși, activi online și dornici să afle de ce și cum pot trăi mai sănătos: peste 65 % caută săptămânal sau chiar zilnic sfaturi medicale, arată o cercetare a Asociației Credu despre consumul de informație și alfabetizarea în sănătate în România. Problema apare după ce închid ecranul: doar aproximativ 45 % dintre români fac pasul de la lectură la acțiune.
„Autoritatea medicală rămâne pilonul de încredere, dar educația dictează cât de critic este filtrată informația. Cu cât crește nivelul de școlarizare, cu atât scade influența conținutului neacreditat. În paralel, comunitățile online completează recomandarea medicului prin sprijin practic și emoțional. Programelor viitoare de educație pentru sănătate le revine sarcina de a conecta cele două lumi: expertul și experiența trăită.”, subliniază Oana Voicu, președinte Asociația Credu și coordonator programe educație pentru sănătate.
Studiul arată că informația medicală devine aplicabilă atunci când este livrată prin formate simple și accesibile: clipuri video de câteva minute, fiecare pe un singur subiect; podcasturi scurte, de tip întrebări și răspunsuri cu medici; ghiduri „pas cu pas” (infografice, liste de verificare) pentru acțiuni concrete precum programarea la screening; teste rapide și jocuri de rol pentru fixarea cunoștințelor la clasă și acasă; comunități de practică și ateliere periodice, unde experiența personală validează și întărește schimbarea.
„Disponibilitatea profesorilor de a include educație pentru sănătate crește semnificativ atunci când au în clasă elevi cu probleme medicale specifice. Ei își doresc soluții rapide pentru gestionarea situațiilor reale și un cadru de formare dedicat. Profesorii, deși nu predau oficial Educația pentru sănătate, declară că ar putea deveni facilitatori ori de câte ori intervin nevoi reale: copii cu afecțiuni cronice, probleme acute sau subiecte sensibile. Ei caută formate multimedia interactive și pachete gata făcute, ceea ce ar putea extinde semnificativ intervențiile de alfabetizare în sănătate în școli, cu condiția să primească sprijin și materiale adaptate nevoilor de clasă.”, adaugă Oana Voicu.
Românii se informează în mare măsură de pe site-uri și platforme medicale. YouTube este a doua opțiune, mai ales pentru tutoriale și interviuri cu specialiști. Facebook adună părinți în grupuri tematice, în timp ce Instagram și TikTok sunt preferate de tineri pentru clipuri scurte despre un stil de viață sănătos. Profesorii folosesc WhatsApp și podcasturile educaționale pentru schimb rapid de informații.
Medicul rămâne reperul principal: 78 % declară că au mare încredere în recomandările venite de la specialiști sau instituții oficiale.
Deși căutările sunt frecvente, doar o treime declară că își schimbă obiceiurile. Principalele bariere sunt: suprainformarea (prea multe articole și videoclipuri generează oboseală informațională și amână deciziile), limbajul medical (este adesea greu de înțeles, pentru că termenii folosiți nu sunt explicați într-o formă simplă, care să arate ce înseamnă concret în viața de zi cu zi), lipsa cadrului organizat de sprijin (îngreunează schimbarea obiceiurilor de sănătate, care se mențin mai ușor atunci când sunt susținute prin familie, școală sau inițiative publice), reținerea informției nu înseamnă automat a o pune în practică: oamenii își amintesc ce au citit, dar fără declanșatori concreți: de pildă un SMS care amintește de analizele anuale făcute de ziua de naștere sau un ghid simplu cu pașii pentru un control, schimbarea de comportament rămâne limitată.
Studiul a fost derulat în aprilie–august 2025 pe un eșantion de peste 1.000 de respondenți.
Românii sunt curioși, activi online și dornici să afle de ce și cum pot trăi mai sănătos: peste 65 % caută săptămânal sau chiar zilnic sfaturi medicale, arată o cercetare a Asociației Credu despre consumul de informație și alfabetizarea în sănătate în România. Problema apare după ce închid ecranul: doar aproximativ 45 % dintre români fac pasul de la lectură la acțiune.
„Autoritatea medicală rămâne pilonul de încredere, dar educația dictează cât de critic este filtrată informația. Cu cât crește nivelul de școlarizare, cu atât scade influența conținutului neacreditat. În paralel, comunitățile online completează recomandarea medicului prin sprijin practic și emoțional. Programelor viitoare de educație pentru sănătate le revine sarcina de a conecta cele două lumi: expertul și experiența trăită.”, subliniază Oana Voicu, președinte Asociația Credu și coordonator programe educație pentru sănătate.
Studiul arată că informația medicală devine aplicabilă atunci când este livrată prin formate simple și accesibile: clipuri video de câteva minute, fiecare pe un singur subiect; podcasturi scurte, de tip întrebări și răspunsuri cu medici; ghiduri „pas cu pas” (infografice, liste de verificare) pentru acțiuni concrete precum programarea la screening; teste rapide și jocuri de rol pentru fixarea cunoștințelor la clasă și acasă; comunități de practică și ateliere periodice, unde experiența personală validează și întărește schimbarea.
„Disponibilitatea profesorilor de a include educație pentru sănătate crește semnificativ atunci când au în clasă elevi cu probleme medicale specifice. Ei își doresc soluții rapide pentru gestionarea situațiilor reale și un cadru de formare dedicat. Profesorii, deși nu predau oficial Educația pentru sănătate, declară că ar putea deveni facilitatori ori de câte ori intervin nevoi reale: copii cu afecțiuni cronice, probleme acute sau subiecte sensibile. Ei caută formate multimedia interactive și pachete gata făcute, ceea ce ar putea extinde semnificativ intervențiile de alfabetizare în sănătate în școli, cu condiția să primească sprijin și materiale adaptate nevoilor de clasă.”, adaugă Oana Voicu.
Românii se informează în mare măsură de pe site-uri și platforme medicale. YouTube este a doua opțiune, mai ales pentru tutoriale și interviuri cu specialiști. Facebook adună părinți în grupuri tematice, în timp ce Instagram și TikTok sunt preferate de tineri pentru clipuri scurte despre un stil de viață sănătos. Profesorii folosesc WhatsApp și podcasturile educaționale pentru schimb rapid de informații.
Medicul rămâne reperul principal: 78 % declară că au mare încredere în recomandările venite de la specialiști sau instituții oficiale.
Deși căutările sunt frecvente, doar o treime declară că își schimbă obiceiurile. Principalele bariere sunt: suprainformarea (prea multe articole și videoclipuri generează oboseală informațională și amână deciziile), limbajul medical (este adesea greu de înțeles, pentru că termenii folosiți nu sunt explicați într-o formă simplă, care să arate ce înseamnă concret în viața de zi cu zi), lipsa cadrului organizat de sprijin (îngreunează schimbarea obiceiurilor de sănătate, care se mențin mai ușor atunci când sunt susținute prin familie, școală sau inițiative publice), reținerea informției nu înseamnă automat a o pune în practică: oamenii își amintesc ce au citit, dar fără declanșatori concreți: de pildă un SMS care amintește de analizele anuale făcute de ziua de naștere sau un ghid simplu cu pașii pentru un control, schimbarea de comportament rămâne limitată.
Studiul a fost derulat în aprilie–august 2025 pe un eșantion de peste 1.000 de respondenți.
