Close Menu
    Facebook X (Twitter) Instagram
    Trending
    • Vaccinarea anti-HPV în România, mult sub obiectivul OMS
    • Un nou CEO la Monza Ares
    • Hematologii cer trasee mai rapide spre diagnostic și registre moderne de pacienți
    • Investigații respiratorii gratuite în București și Timișoara
    • Regina Maria invită bărbații la service
    • AI avantaje, AI vulnerabilități
    • Fiona Sartoretto Verna, arhitect, director vânzări SARTORETTO VERNA Farmacia la nivelul următor – un Hub de sănătate
    • Ministrul Sănătății susține instalarea roboților BD Rowa în spitale
    Medica Academica
    • Home
    • Leadership
      • Premiere româneşti în medicina universală
    • Știri
    • Strategii in sanatate
    • Vox patientis
    • Medicalia
    • Opinii
      • Bibliofilia
      • E-health
      • Educatie
      • Fonduri Europene
      • Institutii Europene
      • Invatamant European
      • Istorie
      • Lexmedica
      • Pantheon
      • Puncte de vedere
      • Replici inconfortabile
    Medica Academica
    You are at:Home»2010»Telemedicina, consultația fără granițe

    Telemedicina, consultația fără granițe

    0
    By Redactia Medica Academica on January 5, 2010 2010, E-health

    Telemedicina este una din formele de cooperare, care pune în legătură, în funcţie de distanţă, graţie tehnologiilor de informare , un pacient (şi/sau datele medicale necesare) cu unul sau mai mulţi medici. Astfel se obţin concluziile medicale necesare diagnosticului, a deciziilor ce trebuie luate, recomandările privind îngrijirea bolnavului şi tratamentul respectiv.

    Medicii din toate timpurile au adoptat întotdeauna tehnicile noi, ceea ce dovedeşte contribuţia lor permanentă la îmbunătăţirea calităţii îngrijirilor pe care le oferă pacienţilor. Cel mai frapant exemplu pe care pare a fi util să-l reamintim, în acest caz, este utilizarea stetoscopului inventat de Laennec. Plasând, la o distanţa de pacient, un aparat de comunicare fonică, inventatorul a intrat în era telemedicinei, contribuind la ameliorarea considerabilă a fineţei auscultaţiei şi a calităţii diagnosticului. Deceniul ’90 marchează o turnură deosebită în răspândirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare, a căror prime experimentări au reuşit să facă obiectul publicării lor. Motivarea principală a telemedicinei este, deci, asigurarea acoperirii sanitare într-un teritoriu izolat. Interesul deosebit pe care telemedicina l-a câştigat, în prezent în Franţa, ca şi, de altfel, în lume şi, în mod special, în Europa, rezultă dintr-o dublă constatare.48_49_1

    Pe de o parte, bolile cronice solicită un cuantum din ce în ce mai mare din masa resurselor umane şi financiare ale sistemului de sănătate.Luarea lor în grijă solicită soluţii noi, în aşa fel încât calitatea vieţii pacienților în cauză să poată să fie mult ameliorată, fără a se recurge la spitalizare.

    Pe de altă parte, organizarea actuală a ofertei sanitare nu garanteză deloc echitatea în ceea ce priveşte accesul la îngrijiri. De pildă, un proiect de lege din Franţa vizează refacerea şi modernizarea organizării teritoriale în funcţie doar de nevoile particulare.

    Accesul la îngrijiri

    Eludând distanţele, telemedicina apropie pacienţii de prezenţa
şi/sau expertiza medicală. E o situaţie deja în flagrant cu acele cazuri ale populaţiilor izolate sau îndepărtate din insule, de pe mări, cele aflate pe câmpurile de luptă sau de activităţi umanitare ori, pur şi simplu, a celor din teritorii care nu au decât un dispensar. De exemplu, staţiile portabile ale telemedicinei permit comunicarea, din pădurea tropicală guyaneză cu spitalul din Cayenne şi obţinerea unui aviz dat de un specialist, pentru a se stabili un diagnostic sau a se efectua transportul la un spital. Telemedicina accelereză rapiditatea efectuării analizelor şi obţinerea răspunsului într-o situaţie de urgenţă. Ea favorizează astfel,  într-o mare măsură, existenţa unor şanse egale, indiferent cât de mari ar fi distanţele între specialişti şi pacienţii cărora ei le acordă îngrijiri.

    Este de remarcat potenţialul telemedicinei în ceea ce priveşte micşorarea cheltuielilor de sănătate. Ea are capacitatea de a contribui la o încetinire a ritmului cheltuielilor, în special, prin monitorizarea bolilor cronice responsabile de 60-80 la sută din costurile estimate.

    Telesupraveghere în sarcină

    Asigurând un acces uşor la îngrijiri, favorizând cooperarea tuturor practicilor medicale şi înlesnind urmărirea la distanţă, telemedicina permite menţinerea nivelelor de calitate cel puţin identice, în materie de îngrijire, şi sensibil superioare în ceea ce priveşte calitatea vieţii sociale.  În acest context, mulţi dintre bolnavi pot să-şi continue viaţa în habitatul lor personal, cu care erau obişnuiţi. De exemplu, beneficiile telesupravegherii sunt demonstrate în cazurile sarcinilor cu risc major. Aceleaşi beneficii se pot regăsi, în mod egal, şi în teritoriul bolilor cronice. Într-adevăr, este mai mult decât posibil să urmăreşti la distanţă toţi indicatorii care îţi permit să te asiguri că un bolnav cronic este stabilizat sau, din contră, să fii dintr-o dată alertat asupra unei agravări a stării lui de sănătate.

    De remarcat că teritoriul patologiilor cronice ce beneficiază de telesupraveghere se dezvoltă în mod regulat, în măsura în care se demonstreză că toate aceste dispozitive de telesupraveghere contribuie la prevenirea complicaţiilor şi, implicit, a internărilor neprogramate.  Efectuat la distanţă, controlul eficacităţii unei terapii permite să o ajustezi şi să o stăpâneşti, limitând astfel deplasările repetitive ale pacientului pentru consultaţii medicale inutile. Integrată în protocoalelor de supraveghere a grefelor şi a transplanturilor , telemedicina ajută la depistarea complicaţiilor din primul moment , ameliorând astfel prognosticul acestor bolnavi.

    Spirometrie la distanță

    Pneumologii celor patru cartiere din Ille-de-France au făcut evaluarea utilizării spirometriei la distanţă. Altfel spus, făcând pacientul să participe la primirea şi la transmiterea parametrilor lui fiziologici, telesupravegherea capătă o faţetă de educaţie terapeutică şi întăreşte foarte mult spiritul de observaţie, în paralel cu aplicarea tuturor regulilor de igienă impuse de patologie. <<<

    Sursa: Prevederile și previziunile Consiliului Național al Ordinului Medicilor, Paris, Franța

    Adaptare de Ioana Georgescu, redactor șef

    Share this:

    • Share on X (Opens in new window) X
    • Share on Facebook (Opens in new window) Facebook

    Related

    Redactia Medica Academica

    Related Posts

    A încetat din viață dr. Adrian Lobonțiu, pionier al chirurgiei robotice

    Extinderea DES și informatizarea biletelor de trimitere, printre prioritățile CNAS

    Utilizarea telemedicinei în caz de dezastre și pentru managementul crizelor, dezbătută la Moscova. România, lider de proiect

    Comments are closed.

    Tarus Media
    • Echipa
    • Board Consultativ
    • Evenimente
    • Chestionare EMC
    • Magazin online
    Legaturi utile
    • Five Plus Art Gallery
    • Cabana Cascada Retezat
    • Pensiunea Anastasia Jurilovca
    • Farmaceutica Remedia
    • Farmaciile Remedia
    Pagina Facebook
    Loading...
    Medica Academica se adreseaza profesionistilor din sistemul de sanatate iar afirmatiile din materialele publicate in revista sunt exclusiv responsabilitatea autorilor si nu reprezinta un punct de vedere al institutiilor in care lucreaza acestia. TARUS Media SRL este operator de date cu caracter personal (Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal - 24150/13.07.2012) STANDARDE DE PUBLICARE

    Type above and press Enter to search. Press Esc to cancel.

    Loading Comments...

    You must be logged in to post a comment.