Pandemia de coronavirus ne-a pus față în față cu o experiență nouă, pe care nu am mai trăit-o de generații, prima după ce rețeaua internetului a cuprins întreg Pământul astfel încât toți oamenii au devenit solidari și aproape unii de ceilalți. Un mail ajunge din România în Australia în timp real, practic, iar un prieten din Noua Zeelandă îmi poate arăta în timp real apusul de soare.
În acest context, pandemia – sau și orice alt fenomen – poate căpăta dimensiuni planetare în zile… Informația circulă astfel mai rapid decât focul, vântul sau virusul… Am ajuns practic în poveste și putem să ne deplasăm acum nu numai cu viteza vântului, ci aproape cu viteza gândului…
Ce provocări noi se pun astfel în fața omului, în condițiile în care informația se răspândește mai iute ca focul spulberat de vânt?! Mai ales atunci când “vântul” e alimentat de fuioare de bani care energizează una sau alta dintre direcții, suficient de multe ca să nu mai înțelegi, practic, de unde bate mai tare?!
Mass-media are în noile condiții o responsabilitate deosebită, de care mi se pare că e prea puțin conștientă, pe de o parte, prea puțin pregătită să‑i facă față, pe de alta, și mai degrabă copleșită, ba chiar depășită, aș putea spune… Nu înțelege că nu e suficient să trimiți către oameni comunicatele autorităților, și că se joacă aici însăși credibilitatea ei, ca instituție… E adevărat că e și vulnerabilă, și fiecare dintre noi când interpretează informația ar trebui să înțeleagă și să ia în considerare motto‑ul pe care mie și jurnaliștilor care am trecut pe la Reuters ni-l explicau profesorii în prima prelegere… Follow the money! Urmărește banii! Vezi de unde vin și unde se duc banii!
Vei înțelege până la urmă mai mult, și este posibil să facă diferența în sănătatea ta, mai întâi psihică și apoi și fizică. Lucrurile vor căpăta semnificație în context, și absurdul va căpăta suficientă coerență ca să ne streseze mai puțin… Vei putea să te bucuri de Darul Zilei și să-i împlinești menirea, dincolo de ce vine ca agent patogen pe calea undelor…
Oamenii se protejează, până la urmă… aleg să renunțe la mesajele toxice primite, se recentrează, se repoziționează, se adaptează sau mor… Este până la urmă esența vieții, în care trebuie să avem încredere, pentru că avem miracolul vieții sub ochi, uneori ne sare în ochi mai pregnant, dar de fapt el există cu un farmec discret în fiecare clipă a zilei…
