Virusul Epstein-Barr (EBV) ar putea fi cauza pentru declanșarea sclerozei multiple (SM), confirmă o nouă cercetare care a arătat că riscurile de apariție a sclerozei multiple cresc de 32 de ori după infecția cu EBV, potrivit Medscape Medical News.
Studiul, publicat în revista Science, este primul care oferă dovezi în ceea ce privește legătura dintre acest virus și SM, a afirmat investigatorul principal, dr. Alberto Ascherio, MD, DrPH, profesor de epidemiologie la Harvard T. H. Chan School of Public Health și profesor de medicină la Harvard Medical School.
Până acum, concepția generală era că scleroza multiplă este o boală autoimună de etiologie necunoscută, a spus dr. Ascherio. ”Acum știm că SM este o complicație a unei infecții virale și, astfel, putem redirecționa cercetarea pentru a identifica medicamente antivirale”. SM, afecțiune a sistemului nervos central, implică un atac inflamator asupra țesutului de mielină și a axonilor pe care acesta îi îmbracă. Boala afectează 2,8 milioane de oameni din întreaga lume.
Virusul Epstein-Barr (EBV) este unul dintre cele mai răspândite virusuri umane din lume, parte din familia virusurilor herpetice și se transmite prin fluidele din corp, în principal prin intermediul salivei. Majoritatea persoanelor (95%) sunt contaminate cu EBV la un moment dat pe parcursul vieții, dar nu au simptome. EBV poate provoca mononucleoza infecțioasă și, după infecție, persistă în formă latentă în limfocitele B. Majoritatea persoanelor sunt deja infectate cu acest virus la 18-20 de ani, ceea ce face dificilă studierea populațiilor neinfectate, a afirmat dr. Ascherio. Acest lucru a fost, însă, posibil cu ajutorul unei baze de date de peste 10 milioane de angajați ai Statelor Unite. Aceștia sunt testați pentru HIV la angajare și apoi, la fiecare doi ani. Cercetătorii au folosit mostrele de sânge pentru a stabili relația dintre infecția EBV și SM pe parcursul unei perioade de 20 de ani, din 1993 în 2013.
Cercetătorii au examinat 801 cazuri de pacienți cu scleroză multiplă și 1566 de persoane fără scleroză multiplă, ca și categorie ”de control”. Cele mai multe persoane aveau sub 20 de ani când li s-a recoltat prima probă de sânge. Doar unul dintre pacienții cu scleroză multiplă nu avea virusul EBV. Riscul de SM nu a crescut prin raport cu infectarea cu citomegalovirus care se transmite tot prin salivă, ca și EBV.
Vaccin împotriva SM?
Concluzia cercetătorilor este că infecția cu EBV precede nu doar instalarea simptomelor de SM, ci și apariția primelor mecanisme patologice detectabile, specifice bolii.
Fumatul și deficiența de vitamina D dublează riscul, iar predispoziția genetică și obezitatea pe parcursul copilăriei ridică la nivel moderat riscurile de a dezvolta SM, a afirmat dr. Ascherio, adăugând că nu este clar de ce unii oameni infectați cu EBV fac SM și alții nu.
Mecanismele prin care EBV determină SM nu sunt clare, au afirmat specialiști de la Universitatea Stanford, pe marginea studiului. Ar putea fi vorba de imitație moleculară, prin care secvențele de proteină virală EBV imită proteinele umane de mielină și alte proteine ale sistemului nervos central inducând reacția autoimună, au spus aceștia.
Dr. Daniel Davis, profesor de imunologie la Universitatea din Manchester, Marea Britanie, a subliniat că noua descoperire nu reprezintă accesul la un tratament imediat, ci un mare pas înainte în înțelegerea sclerozei multiple.
