Se ceartă zilele acestea americanii, mai exact Obama cu biserica catolică. Asemeni unui război religios, problema contracepţiei promovată de preşedintele american incită la dezbateri contradictorii. Obama şi guvernul lui au decis (şi foarte bine au făcut) să introducă contracepţia în programele de prevenţie şi în toate planurile de asigurări de sănătate. Biserica a reacţionat spunând că această politică este un atac la religie şi că viaţa începe în momentul concepţiei. Studiile arată totuşi că 98% dintre femeile catolice fertile au folosit forme de contracepţie la un moment dat, pe parcursul vieţii. Analiştii susţin că episcopii încearcă să forţeze Guvernul să convingă femeile catolice de ceva ce ei înşişi nu au reuşit.
În altă ordine de idei, dar păstrând registrul, am citit la un moment dat că România este pe locul trei în Europa după numărul de avorturi. De ce se mai fac avorturi în afară de cazurile medicale când este necesar şi de ce nu ia nimeni în serios această problemă? Este şocant cum fete tinere şi mai puţin tinere vin la ginecolog absolut natural şi relaxate pentru al 5-lea avort în ultimul an. Aici intervine problema sau ajutorul contracepţiei care probabil contravine principiilor oricărei biserici însă punând în balanţă riscuri şi beneficii… Şi se ajunge ca urmare a lipsei de responsabilitate, a lipsei de experienţă, de informare, de educaţie, ca atunci când îţi doreşti într‑adevăr un copil să ţi se fi luat orice şansă în acest sens. Aceasta este una din cauzele infertilităţii… mai sunt şi multe altele.
Am cunoscut nişte femei fantastice care au fost corecte cu viaţa lor însă au fost private totuşi de fericirea de a avea un copil. S-au unit într-o asociaţie unde fac exclusiv voluntariat; informează şi ajută femei şi cupluri cu aceleaşi probleme, pe care de cele mai multe ori e foarte greu să le înţelegi sau să le accepţi. Câteodată se cunoaşte cauza, de cele mai multe ori nu. Treci prin multe seturi de analize, scumpe, nedecontate de către stat. Ajutorul lor în domeniul advocacy pentru drepturile persoanelor afectate de infertilitate, în domeniul reproducerii umane asistate medical şi în cel al adopţiei este demn de toată lauda. Asociaţia de care vă povestesc, SOS Infertilitatea, a contribuit şi la singurul lucru bun pe care Ministerul Sănătăţii l-a făcut în ultima perioadă în acest domeniu, adică programul de fertilizare in vitro şi embriotransfer. Ministerul Sănătăţii alocă acestei proceduri de fertilizare in vitro suma de 6.150 lei, în două etape: 4.920 lei după realizarea procedurii de fertilizare şi 1.230 lei după confirmarea finalizării procedurii FIV/ET cu o sarcină, urmată de naştere. Analizele rămân însă plătite de paciente… şi nu sunt ieftine.
A avea copii nu e un moft, o impunere socială, sau cum spun cei de la asociaţie – A avea un copil nu trebuie să fie un lux. Infertilitatea este o boală şi nu afectează doar femeia care nu poate avea copii, ci are implicaţii mult mai grave. Această boală poate afecta cuplul şi pe viitor generaţii întregi… populaţie îmbătrânită, obosită şi fără nicio şansă să meargă mai departe. Se cheamă impactul economic al infertilităţii, care trebuie luat în serios pentru că nu este strict o problemă emoţională a femeii sau a cuplului… Suferinţa femeii care nu poate avea copil este echivalentă ca intensitate cu cea a unei persoane afectate de cancer . Un cuplu din şase se confruntă cu probleme de fertilitate. Iar OMS a recunoscut infertilitatea ca şi boală, invitând statele să garanteze cuplurilor dreptul de acces universal la tratament împotriva infertilităţii. Trebuie luată în serios această problemă pentru că ne afectează pe toţi – economic, social şi moral.
