Laboratorul de Biochimia şi Radiobiologia Bolii Canceroase funcţionează în cadrul Institutului Oncologic Bucureşti de la înfiinţarea acestuia, în 1949, activitatea prestată fiind atât cercetarea fundamentală cât şi cea clinică şi experimentală, până la valorificarea proiectelor ştiinţifice.
Deşi colectivul este redus, cu numai 13 persoane specializate în activitatea de cercetare, din care şapte cercetători cu studii superioare, rezultatele ştiinţifice obţinute sunt semnificative. Cercetarea fundamentală este reprezentată de şase proiecte în cadrul Programului Naţional de Cercetare-Dezvoltare PNll, iar cea clinică, de realizarea unor teste clinice de monitorizare a tratamentului cu metotrexat în doze mari, de dozări de markeri pentru depistarea precoce a metastazelor osoase (raportul hidroxiprolină/creatinină), de prognostic pentru melanomul malign (acidul sialic), precum şi de parametrii biochimici de stres oxidativ (MDA, ceruloplasmina, tioli albuminici, FRAS), teste care nu se fac în alte unităţi spitaliceşti. Din cercetările realizate în ultimii ani le vom prezenta pe cele mai semnificative.
Cercetări în fototerapia dinamică, alternativă terapeutică în cancer
Fototerapia dinamică (PDT), privită ca o alternativă terapeutică în cancer, constă în administrarea unui fotosensibilizator sau a unui pro-drog fotosensibilizator, urmată de activarea acestuia de către o radiaţie luminoasă. Aceasta e aleasă astfel încât lungimea ei de undă să fie identică cu maximul de absorbţie al substanţei utilizate. Pentru inducerea citotoxicității celulare, PDT necesită prezenţa simultană în mediu a unui sensibilizator, a unei radiaţii luminoase şi a oxigenului. Acidul 5-aminolevulinic (ALA) – un precursor în biosinteza porfirinelor – nu este fotosensibil, dar conduce la formarea protoporfirinei lX printr-o cale biosintetică în care sunt implicate mai multe enzime, care suferă o serie de modificări în celula canceroasă. Celulele modificate malign prezintă pe suprafaţa lor receptori pentru ALA. Adesea, ele au un conţinut mai mare de apă, ceea ce face ALA mai solubil. Aceşti factori concură la acumularea selectivă a acidului aminolevulinic în ţesutul canceros, iar respectiva acumulare determină sensibilizarea faţă de lumină a celulei maligne, conducând la distrugerea ei, fără a deteriora şi ţesutul sănătos. Conversia enzimatică a ALA în fotosensibilizatori a fost studiată şi în celule lizate în prealabil.
Cercetările au fost făcute pe animalele de companie, pe acest segment fiind raportat un număr redus de studii, chiar la nivel internaţional. În cadrul cercetărilor au fost studiate utilizarea ALA în PDT, elaborarea unor metode alternative de tratament, experimentarea clinică la tumorile greu abordabile chirurgical la animale de companie şi monitorizarea eficienţei tratamentului. Rezultatele au dus la îmbunătăţirea opţiunilor terapeutice ale medicilor veterinari în tratarea cancerului. Este o formă de tratament pentru animalele de companie care a fost aleasă în intenţia de-a obţine un protocol terapeutic care să poată fi extrapolat, în viitor, şi la pacienţi umani.
Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica
Mariana Iuliana Gruia, cercetător ştiinţific gradul ll, doctor în ştiinţe, şef de laborator
