Cooperare în transplant între România și Republica Moldova

0

România și Republica Moldova vor coopera în domeniul transplantului de organe, primul pas al acestui proiect urmând să fie făcut în luna noiembrie, când o delegație formată din prof. Irinel Popescu și dr. Carmen Pantiș vor merge la Chișinău pentru a-i instrui pe medicii anesteziști. A VII-a ediție a Congresului Romtransplant, desfășurat în perioada 26 – 29 septembrie, a reunit la București numele importante ale transplantologiei românești, invitați de marcă de peste hotare, specialiști din domenii conexe sau interesați de acest domeniu, unul dintre cele mai dinamice din medicină.

MOdelul Croației în transplant este unul de succes, iar în România activitatea din orașe ca Oradea și Timișoara arată că există modele și la noi în țară. „În ultimele patru-cinci luni, majoritatea donatorilor au fost din aceste orașe. Colegii din spitalele județene aplică toate protocoalele, parcurg toate etapele, anunță coordonatorii de transplant și arată că se poate”, a spus prof. Irinel Popescu. În acest an ar putea fi realizate 75-80 de operații de transplant.

În România sunt patru donatori la un milion de locuitori, departe de media europeană de 20 de donatori. Dacă numărul de donatori ar crește, s-ar putea deschide noi centre, în condițiile în care există echipe de specialiști pregătite pentru a desfășura această activitate.

„Recent, a fost demarat un program de cooperare cu Republica Moldova. La începutul lunii noiembrie, o delegație formată din prof. Irinel Popescu și dr. Carmen Pantiș va merge la Chișinău pentru a-i instrui pe anesteziști. Este primul pas concret după un an de zile de la înființarea Agenției de Transplant în Republica Moldova și sperăm că în continuare vom dezvolta un schimb eficient de organe și de pacienți din care toată lumea va avea de câștigat”, a spus dr. Victor Zota, coordonatorul național de transplant.

 

Transplantul de cord,
pe linie moartă

Transplantul de cord este un domeniu care a fost scos pe linie moartă de decizia Guvernului din martie 2011 de a desființa Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant din Tg. Mureș, prin comasarea cu Spitalul Județean. A încetat astfel activitatea de transplant cardiac din țară, precum și chirurgia cardiacă la nou-născuți și sugari realizată la Tg. Mureș. „Ni s-a spus că se desființează Institutul și se unește cu spitalul pentru un mai bun management. Însă Institutul avea zero datorii, iar Spitalul Județean avea 70 milioane lei datorii. De la 1 octombrie nicio urgență cardiacă de copil sau de nou-născut nu se mai poate opera la Tg. Mureș pentru că nu mai există condiții”, a spus prof. Radu Deac, autorul primului transplant de inimă din România și cel care a pus bazele Institutului.

„Aprovizionarea este un dezastru. La transplant, pe primele șase luni ale anului nu se cumpărase niciun reactiv cu care se face testarea histocompatibilității la transplantați. Bani au fost, programul de transplant e finanțat, însă nu s-a putut face niciun transplant. Înainte de 2011, în anii cu activitatea cea mai intensă, realizam șase-șapte transplanturi pe an, în condițiile în care nu prea existau donatori. Acum, au plecat asistente și în spitale din țară, și în străinătate, de la 1 octombrie pleacă cei doi anesteziști de la transplant și un medic cardiolog pediatru. Acestea sunt consecințele reformei în spitale. Copiii cu malformații cardiace nu mai pot fi operați în România. Unii merg în străinătate – în 2010 șase copii au fost operați în străinătate și nu îmi vine să cred cât s-a plătit pentru acești copii – 6 milioane de euro. Cu acești bani se făcea o unitate nouă utilată complet”, a spus prof. Deac.

 

Examenul European
de Transplant, la București

În cadrul Romtransplant, aflat la a VII-a ediție, s-a organizat pentru prima dată la București și pentru a doua oară în Europa Examenul European de Transplant. Din comisie au făcut parte prof. Irinel Popescu și prof. Mihai Lucan, șeful programului de transplant renal din cadrul Institutului de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca.

„Cel mai important aspect al acestei ediții a Congresului Romtransplant este că are loc în prezența boardului Uniunii Europene a Medicilor Specialiști (UEMS) – Divizia de Transplant, care organizează și Examenul European de Transplant, în premieră la București”, a declarat prof. Irinel Popescu, președintele Romtransplant și autorul primului transplant hepatic reușit din România.

Candidații la Examenul European de transplant au venit din întreaga lume – Europa, America de Sud, America de Nord și Asia – dar există și trei candidați din România, toți din echipa de transplant a prof. Irinel Popescu. Pentru a putea fi admiși la acest examen, candidații trebuie să fi realizat personal un număr de zece transplanturi.

La Congresul Romtransplant a fost prezent și prof. dr. Vassilios Papalois (Spitalul Hammersmith, Londra), figură emblematică a transplantului european, cel care a pus bazele Comisiei de Transplant a Uniunii Europene a Medicilor Specialiști (UEMS).

Obținerea Diplomei Europene de Transplant le permite titularilor să profeseze în această disciplină, dar și să obțină o poziție în structurile europene de transplant.

About Author

Raluca Bajenaru

Leave A Reply