Daciana Sârbu, unul dintre cei mai activi europarlamentari români în cadrul Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (ENVI) este constant implicată în proiecte ce vizează alimentaţia sănătoasă şi nevoile nutriţionale speciale, nanotehnologia şi efectele acesteia asupra sănătăţii sau accesul pacienților cu boli cronice la medicamente.
Limitele propuse de noi sunt atât de reduse încât echivalează, în opinia Comisiei Europene, cu o interzicere de facto a folosirii pesticidelor în acest caz.
Alimentaţia are o legătură profundă cu sănătatea şi are sens să stai de vorbă
cu medicul tău despre ceea ce pui în farfurie.
Ce subiecte sunt prioritare pentru membri ENVI (Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară din Parlamentul European) în prezent?
Unul dintre dosarele cele mai importante ale momentului priveşte alimentele pentru copii, precum laptele praf sau preparatele pe bază de cereale, şi alimentele pentru nevoi medicale speciale. Urmărim stabilirea unor reguli mult mai clare şi a unor standarde mai stricte privind producerea şi promovarea acestor alimente, care sunt destinate unor grupuri vulnerabile de populaţie.
Ca raportor al Grupului S&D, am stabilit punctul de vedere al socialiştilor europeni în acest dosar, contribuind cu o serie de amendamente ce se regăsesc în textul final al raportului. Una din principalele mele preocupări în acest subiect a fost problema etichetării şi a promovării publicitare a formulelor de lapte praf pentru sugari şi copiii de vârstă mică, şi în special problema promovării agresive a utilizării laptelui praf în detrimentul alăptării. Alături de mai mulţi colegi din Grupul S&D, am propus şi limitarea folosirii pesticidelor în procesul obţinerii acestor alimente; limitele propuse de noi sunt atât de reduse încât echivalează, în opinia Comisiei Europene, cu o interzicere de facto a folosirii pesticidelor în acest caz.
În afara acestui proiect, se mai află pe agendă Programul Sănătate pentru Creştere, care priveşte finanţarea programelor de sănătate în Uniunea Europeană. Am formulat aici o serie de amendamente care propun un accent mai puternic pe educarea copiilor în privinţa sănătăţii.
Comisia de mediu şi sănătate publică are, în această perioadă, în lucru şi problema limitării nivelurilor zgomotului produs de maşini sau donarea de organe şi ţesuturi.
Sunteţi unul dintre cei mai activi europarlamentari români. Ce obiective aveţi pentru proiectele din domeniul sănătăţii?
Obiectivele specifice variază, pe parcursul unui mandat, în funcţie de proiectele care vin pe masa Parlamentului European.
Am fost raportor al Grupului socialist în dosarul clonării animalelor pentru producerea de alimente, de exemplu, şi am luptat pentru interzicerea acestei metode. Am fost, așa cum spuneam, raportor în privinţa alimentelor pentru nevoi nutriţionale speciale, şi am susţinut reguli mai ferme pentru producerea acestora şi pentru promovarea lor, ca să protejăm consumatorul. Mă implic cu toată energia în proiecte de nutriţie şi educaţie privind stilul de viaţă sănătos.
Am ca prioritate convingerea instituţiilor europene că este necesară o strategie europeană în domeniul sănătăţii copilului, care să includă diferite aspecte, de la modul cum este hrănit ca bebeluş până la educaţia pe care o primeşte în şcoală privind nutriţia şi sănătatea.
Cât de mult credeţi că afectează bugetele din ce în ce mai scăzute reacţia românilor la mesajele privind o nutriţie sănătoasă?
Bugetul retrogradează grija pentru hrană sănătoasă doar în măsura în care echivalăm alimentele sănătoase cu alimentele costisitoare. În toate întâlnirile pe care le-am avut cu părinţii, am încercat să explic exact acest lucru: a mânca sănătos nu înseamnă obligatoriu a mânca scump. Adesea, a te hrăni sănătos poate însemna a economisi – de exemplu, a renunţa la sucuri carbogazoase, la dulciurile din comerț, la alimentele procesate precum mezelurile. Modul în care sunt preparate alimentele face, de asemenea, diferenţa în privinţa sănătăţii – a fierbe în loc de a prăji este o alegere care nu costă, dar poate conta enorm în ceea ce priveşte sănătatea.
Aţi subliniat faptul că obezitatea afectează copiii şi adolescenţii din ce în ce mai mult. Cum vedeţi rolul medicilor şi al farmaciştilor pentru a controla şi informa corect această categorie vulnerabilă?
Rolul medicilor şi al farmaciştilor este, bineînțeles, unul esenţial! Ei sunt specialiştii, deţinătorii expertizei în domeniu, oamenii au încredere în ei şi le caută sfatul. Dar primul obstacol e conştientizarea, de către cât mai mulţi oameni, a faptului că alimentaţia are o legătură profundă cu sănătatea şi are sens să stai de vorbă cu medicul tău despre ceea ce pui în farfurie.
Ce detalii ne puteți oferi legat de programul pentru cercetare şi inovare Orizont 2020, aflat în faza obţinerii proiectului de aviz de la ENVI? Ce oportunități pot exista pentru România?
Orizont 2020 este un program de cercetare şi inovaţie care va direcţiona fonduri către proiecte ce au legătură cu obiectivele strategiei Europa 2020 şi cu alte ţinte europene. Eu am depus deja amendamente referitoare la eficienţa energetică, la energia regenerabilă şi, respectiv, la nanotehnologie şi impactul său asupra sănătăţii.
Grupul socialist face eforturi ca programul să fie mult mai puţin birocratizat decât alte programe în vigoare în domeniul cercetării, astfel încât plăţile să se facă într‑un ritm mai rapid, de exemplu – deja aceste sugestii au fost ridicate în discuţiile cu Comisia Europeană.
Pentru România, există oportunităţi din perspectiva acestui program în domeniul energiei regenerabile şi în sectorul IT, care ar putea beneficia de finanţare pentru inovaţiile tehnologice.
Aţi propus Comisiei Europene crearea unui stoc de medicamente la nivel european care să poată fi accesat în cazul unor crize precum cea a pacienţilor cu boli cronice din România. Care este situaţia actuală?
Din păcate, răspunsul Comisiei la această solicitare a fost că statele membre au responsabilitatea să asigure accesul la medicamente pentru propriii lor cetăţeni. De altfel, Comisia a atras atenţia companiilor farmaceutice în legătură cu problema accesului la medicamente pentru bolnavii cronici. Prin urmare, crearea unui astfel de stoc de medicamente nu pare a fi o opţiune pentru Comisia Europeană.