Spitalul Clinic Colțea, un centru medical de tradiție în inima Capitalei, ține pasul cu solicitările pacienților, oferind posibilitatea celor din provincie de a se interna pentru a primi tratamente de radioterapie, dar și cu tendințele de eficientizare în acordarea îngrijirilor medicale susținute de avansul tehnologiilor din domeniu.
Despre organizarea de la zero a unui compartiment de spitalizare de zi, diversificarea serviciilor medicale, angajarea de personal, dar și despre investițiile în aparatură preconizate pentru următorii ani și despre planul de a crea o bancă de celule stem, am stat de vorbă cu Dr. Mircea Lupușoru, managerul Spitalului Colțea.
Spitalul Colțea a fost primul spital construit în București, e încărcat de istorie… Care considerați că este importanța acestui aspect în statutul său actual?
Construcția Spitalului Colțea a început în 1695 și s-a finalizat în 1704, pe un teren dăruit Spătarului Mihai Cantacuzino de către cel al cărui nume îl poartă – vornicul Colțea. Inițiativa de construcție a aparținut spătarului, care a ridicat un complex arhitectural de biserică-mănăstire, ulterior fiind construit și spitalul care avea, pe atunci, 24 de paturi – 12 pentru femei, 12 pentru bărbați.
În prezent, câte paturi sunt?
Avem 315 paturi. Am putea face un interviu doar cu evoluția numărului de paturi în Spitalul Colțea. El a trecut prin trei renovări succesive, printr-un incendiu; este și a fost considerat tot timpul leagănul medicinii românești. În jurul anului 1842, Nicolae Kretzulescu a creat aici prima școală de microchirurgie, fiind chiar prima școală de învățământ medical românesc. Aici a înființat Carol Davila prima școală de surori medicale, în 1877-1878. Prima farmacie cu circuit închis, prima radiografie efectuată în România, la un an de zile după descoperirea razelor X, s-au realizat tot în cadrul Spitalului Colțea.
Multe premiere…
Spitalul poartă o încărcătură istorică importantă, atât prin stilul arhitectural, cât și prin numărul considerabil de medici de notorietate care și-au desfășurat activitatea aici. Putem aminti de Carol Davila, Victor Babeș, Toma Ionescu, Constantin Angelescu, Nicolae Manolescu, Nanu Muscel, Francisc Rainer, Nicolae Lupu, Dimitrie Gerota. În prezent, în Spitalul Clinic Colțea sunt șase clinici universitare (chirurgie generală, ORL, hematologie, medicină internă, radiologie-imagistică și radioterapie) și două secții medicale – ATI și oncologie medicală, în care își desfășoară activitatea medici și profesori cu o pregătire deosebită care, la rândul lor, formează generații de cadre medicale dedicate îngrijirii pacienților. Astfel, și acum spitalul e recunoscut ca o unitate de referință în formarea universitară și post-universitară.
Care considerați că sunt punctele forte ale spitalului pe care puteți construi în continuare?
Pe lângă caracterul de clinică de excelență pe care îl are în domeniul chirurgiei, medicinii interne, îndeplinește totodată și un rol de promotor al implementării noilor metode de diagnostic și tratament, cu precădere în patologia oncologică și hemato-oncologică. De asemenea, condițiile hoteliere pe care le oferim la standarde înalte reprezintă un punct forte apreciat de pacienți; experiența și profesionalismul echipelor medicale, alături de dotarea cu aparatură performantă, modernă a laboratoarelor și compartimentelor medicale constituie un alt punct forte. Spitalul Colțea este un centru medical recunoscut în care se desfășoară Programe naționale de sănătate – în oncologie, hematologie, tratamentul pentru boli rare, diagnostic imunofenotipic, citogenetic și biomolecular al leucemiilor acute, subprogramul de hemofilie, de radioterapie al pacienților cu afecțiuni oncologice. Locația centrală a spitalului, parteneriatele cu alte clinici universitare, cu alte societăți medicale de profil din țară sunt, de asemenea, puncte forte. În ceea ce privește radioterapia, avem paturi pentru spitalizare continuă; pacienții se pot interna și pot beneficia de radioterapie pe parcursul a două, trei, patru săptămâni, posibilitate pe care foarte puține spitale o oferă.
Cred că e avantajos și pentru cei care vin din provincie…
Sigur că da. Aceste aspecte fac ca adresabilitatea pentru pacienții care vin din provincie să fie mare. Aproximativ 40% dintre pacienții tratați la radioterapie sunt din provincie. Grija pentru modernizarea laboratorului de radioterapie este permanentă. Recent, a fost instalat un scanner de tip computer tomograf pentru realizarea planurilor de tratament în tehnica 3D și am semnat deja un contract pentru livrarea unui nou accelerator liniar care să fie instalat până la sfârșitul anului în locul acceleratorului 2D. De asemenea, este în desfășurare procedura de achiziție a unei versiuni up-gradate a softului de plan tratament pentru radioterapia externă și upgradarea consolei de tratament a instalației de brahiterapie. Se va achiziționa, de asemenea, tehnica dozimetrică necesară verificării planurilor de tratament realizate în tehnica utilizată la nivel mondial (tip IMRT, VMAT). Astfel, vom face față solicitărilor pacienților oferindu-le tratamente de ultimă oră.
Ce faceți cu aceste echipamente depășite moral? Se casează direct sau mai pot fi folosite în alte centre din țară?
Dacă valoarea care mai trebuie amortizată este foarte mică în momentul în care se dorește casarea echipamentelor, aceasta este posibilă. Uneori este utilă trecerea în deținere a unor ehipamente sau se pot dona altor centre. Noi am încercat donarea către alte centre din țară, dar nu s-a reușit.
40% dintre pacienți sunt din provincie. Per total, câți pacienți se tratează în acest centru de radioterapie oncologică?
De la data obținerii autorizației pentru echipamentele de radioterapie existente, numărul pacienților a crescut și se înregistrează în jur de 1500 de pacienți noi în fiecare an.
E vorba de o populație tot mai bolnavă, îmbătrânită, sau de mulți pacienți care migrează către București pentru tratament?
Sunt tehnici noi, descoperiri noi în patologia oncologică și se extinde aria de tratament pentru a cuprinde mai mulți pacienți. În plus, sunt unele centre din România care nu funcționează, există deficit la nivel național de acceleratoare și, bineînțeles, toți pacienții din zonele cu deficit se adresează spitalelor din București, vin la noi, la IOB (Institutul Oncologic București, n.a.), merg în centrele private.
Ce alte investiții vă mai propuneți să realizați, în afară de cele pentru centrul de radioterapie oncologică?
Obiective sunt multe. Sper să se realizeze cât mai rapid organizarea compartimentului de transplant medular, în vederea funcționării optime a procedurilor de transplant, prin dotarea acestuia cu o bancă de celule stem hematopoietice. În prezent, pentru că facem transplant de celule stem, avem contract cu Institutul Fundeni și, dacă am avea o bancă proprie de celule, toate procedurile ar fi scurtate ca timp și cheltuielile noastre ar fi mai mici. Sper ca până la finalizarea mandatului meu să avem o bancă de celule stem la Colțea, să modernizăm serviciul de radioterapie și să mai luăm încă un accelerator – tot 3D, dar ultima variantă de echipament. Vreau să modernizăm și laboratorul de radiologie și imagistică medicală, să achiziționăm și să punem în funcțiune un aparat de rezonanță magnetică nucleară. Avem sprijinul Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale din București pentru tot ce ține de investiții; ei sunt alături de noi și ne-au susținut mereu.
Câți pacienți se tratează la Colțea în fiecare an?
În 2017, numărul de pacienți externați din spitalizare continuă la nivelul întregii unități a fost de aproximativ 11.000. În ceea ce privește spitalizarea de zi, anul trecut au fost oferite aproximativ 20.000 de servicii medicale, iar numărul de consultații în ambulatoriu s-a ridicat la 22.500. Pe primul semestru al anului 2018, în ambulatoriu avem deja 12.700 de consultații, probabil vom ajunge undeva la 25.000 până la finalul anului. Numărul serviciilor medicale oferite pacienților în cadrul spitalizării de zi s-a ridicat pe primul semestru la 11.000, iar în spitalizare continuă am avut 5700 de pacienți externați. Adresabilitatea este într-o ușoară creștere.
Vă așteptați ca pe viitor să crească adresabilitatea pentru serviciile oferite în spitalizare de zi și ambulatoriu, având în vedere că se remarcă un trend crescător?
Cu o mai bună reorganizare a compartimentului de spitalizare de zi, există posibilitatea de a oferi servicii medicale variate și de creștere a calității actului medical. Când pacientul se prezintă pentru internare continuă, dacă îi poți oferi servicii de spitalizare de zi, e mult mai bine pentru că îți scad cheltuielile, iar pacientul este mai mulțumit. Organizarea compartimentului de spitalizare de zi este un obiectiv care cred că anul acesta va fi îndeplinit.
Câte paturi aveți în spitalizare de zi?
Avem 15 paturi.
Presupun că dezvoltarea spitalizării de zi presupune și investiția în tehnologie…
Pe lângă investiția în tehnologie, presupune și investiția în personal. Va trebui să angajăm personal calificat care să se ocupe strict de acest compartiment, să nu ajungem în situația ca personalul care se ocupă de spitalizarea continuă să facă și spitalizare de zi, pentru că vom ajunge la suprasolicitarea lor. Ne propunem creșterea numărului de servicii medicale în spitalizare de zi. Pe viitor, dacă adresabilitatea va crește și vom fi nevoiți, vom crește și numărul de paturi. Numărul de pacienți tratați în spitalizare de zi este aproape dublu față de cei internați. Oricum, aceasta este tendința normală – de a acorda servicii de spitalizare de zi în cadrul acestor structuri bine conturate.
Face parte din transformarea necesară în sistemul medical pentru a ține pasul cu tehnologia, cu procedurile care se pot face în spitalizare de zi fără a fi nevoie de spitalizare continuă.
Da, eu cred că da. În cadrul acestei structuri, până în acest moment, am făcut 14 angajări – atât asistenți medicali, cât și registratori medicali, infirmiere.
V-a fost greu să-i găsiți, având în vedere deficitul de personal medical?
Nu pot să spun că a fost greu. Au fost scoase la concurs posturile și am avut surpriza plăcută ca participarea să fie numeroasă, trei sau patru pe un loc. A fost o concurență reală. Se pare că spitalul Colțea exercită o atracție – nu am simțit deficitul de personal, de fiecare dată când am scos un post la concurs, cel puțin pe parte medicală, candidații s-au prezentat și a existat concurență.
Dar la nivel de medici? Aveți posturi care nu sunt ocupate, se mai simt efectele migrației în străinătate a personalului medical?
Am foarte puține locuri vacante pentru medici – postul de epidemiolog care sper ca anul acesta să se ocupe, și pe radioterapie, unul sau două posturi, aici e un ușor deficit. Avem structurile complete la ATI, chirurgie, ORL, hematologie, medicină internă.
Care sunt secțiile cu cea mai mare adresabilitate?
Ca și număr de pacienți, adresabilitatea mai mare este la hematologie și oncologie, în ultimul timp. Și la radioterapie este un trend crescător. Cadre medicale bune, chiar excepționale, avem în toate clinicile și compartimentele; să nu uităm nici de personalul TESA care din păcate, în ultimul timp e vitregit din punctul de vedere al salarizării. O adresabilitate și indici foarte buni au cei de la ORL, unde se operează o patologie tumorală care se tratează în foarte puține locuri la nivel național – tumori de joncțiune faringo-esofagiană, tumori de cavitate bucală și oro-faringe, tumori gigante de cap și gât. Și secția de chirurgie este de excelență, și cea de medicină internă.
Care considerați că e cea mai importantă provocare a spitalului în prezent?
Provocări sunt mai multe și nu aș vrea să le prioritizez. Printre ele menționez: ocuparea posturilor vacante cu personal calificat, punerea la punct a structurii de spitalizare de zi, achiziționarea de aparatură nouă, modernizarea și eficientizarea spațiului în care își desfășoară activitatea personalul medical, cât și a spațiilor dedicate pacienților. Sunt provocări continue…
Câte persoane intenționați să mai angajați pentru compartimentul de spitalizare de zi?
Aproximativ zece și structura de spitalizare de zi va fi relativ completă. Conform normativelor din 2016, trebuie să avem un spațiu dedicat spitalizării de zi, de regulă la parterul instituției respective pentru acces facil, pentru a păstra circuitele; asta încercăm să realizăm acum. Fiind clădire monument istoric, nu ai voie să faci modificări și atunci trebuie să realoci doar spațiul, dar realocăm spațiile astfel încât procedurile și protocoalele să fie păstrate.
În ceea ce privește infecțiile nosocomiale, aveți o anumită strategie internă pentru gestionarea și reducerea lor?
Acestea sunt inevitabile. Din câte știu, statistica la nivel european prezintă ca nivel al infecțiilor nosocomiale în spitalele de stat un procent de aproximativ 1,5-2%. Noi, în Spitalul Clinic Colțea, avem 0,5-0,7%. Facem tot ce putem – respectăm protocoalele, personalul este instruit și verificat de fiecare dată privind respectarea protocoalelor, sterilizarea se face întotdeauna conform standardelor, dezinfecția se realizează, de asemenea, cu substanțe cu grad ridicat de distrugere a virusurilor și bacteriilor. Trebuie făcută o diferențiere reală între infecția nosocomială și infecția dezvoltată de pacient ca urmare a activării patogenilor existenți. Nu toate sunt infecții nosocomiale dintre cele prezentate în presă.
LA spitalul Colțea s-a făcut prima radiografie Din România, la un an după descoperirea razelor X
Numărul de pacienți tratați în spitalizare de zi este aproape dublu față de cei internați.
Mircea Ovidiu Denis Lupușoru
2012 – 2015 – director medical, Spitalul de Psihiatrie Titan “Dr. C-tin Gorgos”
2014 – prezent – șef lucrări, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București
2006 – 2011 – medic medicină generală – Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 3, București
2013 – 2015 – master, Managementul Serviciilor Sociale și de Sănătate, Universitatea București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
2008 – 2010 – doctorat, nefrologie, Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila“, București / Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Ioan”
2001 – 2004 – licență, medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie “Ovidius” Constanța
1997 – 2001 – licență, fiziokinetoterapie, Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila“, Bucureşti
