Close Menu
    Facebook X (Twitter) Instagram
    Trending
    • Vaccinarea anti-HPV în România, mult sub obiectivul OMS
    • Un nou CEO la Monza Ares
    • Hematologii cer trasee mai rapide spre diagnostic și registre moderne de pacienți
    • Investigații respiratorii gratuite în București și Timișoara
    • Regina Maria invită bărbații la service
    • AI avantaje, AI vulnerabilități
    • Fiona Sartoretto Verna, arhitect, director vânzări SARTORETTO VERNA Farmacia la nivelul următor – un Hub de sănătate
    • Ministrul Sănătății susține instalarea roboților BD Rowa în spitale
    Medica Academica
    • Home
    • Leadership
      • Premiere româneşti în medicina universală
    • Știri
    • Strategii in sanatate
    • Vox patientis
    • Medicalia
    • Opinii
      • Bibliofilia
      • E-health
      • Educatie
      • Fonduri Europene
      • Institutii Europene
      • Invatamant European
      • Istorie
      • Lexmedica
      • Pantheon
      • Puncte de vedere
      • Replici inconfortabile
    Medica Academica
    You are at:Home»2010»Imunodeficienţele primare – o provocare de zi cu zi a practicii clinice

    Imunodeficienţele primare – o provocare de zi cu zi a practicii clinice

    0
    By Redactia Medica Academica on November 11, 2010 2010, Excelenta medicala

    Motivaţie: în activitatea noastră zilnică, mai ales ca medici pediatri şi de familie, dar şi din multe alte specialităţi, ne confruntăm cu bolnavi al căror motiv de prezentare la medic sunt infecţiile repetate. >>>


    În mod paradoxal, majoritatea dintre noi ne gândim că am putea fi în faţa unui bolnav cu imunodeficienţă primară, dar foarte puţini dintre noi ştiu mai mult decât atât şi mai ales ştiu ce trebuie făcut în continuare pentru a confirma sau a infirma această suspiciune de diagnostic. Şi dovadă a acestei afirmaţii stă rata de diagnostic extrem de  redusă a acestor tipuri de boli, fapt valabil nu numai în ţara noastră, şi, ceea ce este mult mai grav, în multe dintre aceste cazuri diagnosticul este tardiv, aceşti bolnavi prezentând complicaţii severe, ireversibile, încă de la diagnostic.

    De aceea, în cele ce urmează vă voi prezenta pe scurt cele mai frecvente situaţii evocatoare de imunodeficienţă şi principalele tipuri de explorări necesare pentru confirmarea diagnosticului de imunodeficienţă primară.

    Istoric şi epidemiologie

    Din 1952, când colonelul Ogden Bruton a descris prima imunodeficienţă primară (IDP) care îi poartă şi numele – agamaglobulinemia X-lincată Bruton, s-au descris aproximativ 200 de tipuri de IDP. Şi ca dovadă că acest domeniu este unul dintre cele mai dinamice şi prolifice ramuri ale medicinei actuale, numai în ultimii șase ani s-au definit aproximativ 100 din cele 200 de tipuri de IDP, în 170 dintre acestea fiind identificată gena responsabilă de apariţia bolii. Oare câţi dintre dumneavoastra ştiu că s-a identificat gena şi astfel s-a înţeles mecanismul de  producere a bolii Crohn, şi astfel astăzi şi boala Crohn este considerată tot o IDP?

    Prevalenţa IDP nu este cunoscută cu exactitate în lume. Sunt considerate boli genetice rare (Eurordis, Nord), totuşi mai frecvente ca mucoviscidoza sau hemofilia. Se apreciază că prevalenţa IDP este de aproximativ 
1 / 10 000 de indivizi, ea variind de la ţară la ţară. Cea mai frecventă IDP este deficitul de IgA, iar cel mai frecvent diagnosticată este imunodeficiența comună variabilă (CVID), reprezentând aproximativ 20% dintre cazurile de IDP. În iunie 2010, la registrul Societăţii Europene de Imunodeficienţe Primare (ESID) erau raportaţi 11 817 pacienţi cu IDP.

    Este un fapt cunoscut şi acceptat peste tot în lume faptul că IDP sunt subdiagnosticate, principala cauză fiind lipsa de informare a personalului medical.

    Primul pas în diagnosticul IDP este de a te gândi că poţi să te afli în faţa unui pacient cu o astfel de boală

    Diagnosticul cât mai precoce al IDP este de o importanţă covârşitoare, prin acesta reducându-se numărul spitalizărilor repetate şi al tratamentelor antiinfecţioase agresive, reuşind includerea pacienţilor în cadrul unor protocoale terapeutice cât mai ţintite (substituţie cu imunoglobulină, factor de creştere granulocitar, transplant medular, substituţie enzimatică). Din punct de vedere  clinic, IDP se caracterizează printr-un tablou polimorf, atât ca manifestări, cât şi ca debut.

    Debutul bolii poate avea loc începând cu primele luni de viaţă (ex. Agamaglobulinemie, SCID) şi mergând până spre pubertate sau chiar la vârsta de adult tânăr (ex. CVID).

    Când trebuie să ne gândim că un bolnav poate avea o imunodeficienţă primară?

    Cea mai frecventă situaţie care ascunde înapoia sa o IDP este infecţia, aceasta având anumite caracteristici, prezentate în Tabelele 1, 2, 3.

    Nu trebuie uitat faptul că până la vârsta de 5 ani, perioadă caracterizată prin imaturitate a sistemului imun, infecţiile sunt frecvente la copiii introduşi în colectivitate (creşe, grădiniţe, şcoli) sau la cei care stau acasă dar au fraţi care frecventează colectivitatea, fiind acceptate până la 12 infecţii pe an (3 până la 8 infecţii de tract respirator superior /an şi până la 5 episoade de gastroenterocolită /an). De asemenea, în toate cazurile de infecţii recurente, înainte de a începe explorările caracteristice IDP, trebuie excluşi factorii de risc care favorizează apariţia acestor infecţii: boli alergice, anomalii anatomice, etc.

    Asist. univ. dr. Mihaela Bătăneanţ, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” Timişoara

    Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

    Share this:

    • Share on X (Opens in new window) X
    • Share on Facebook (Opens in new window) Facebook

    Related

    Redactia Medica Academica

    Related Posts

    Dislipidemia și Bolile Cardiovasculare

    A încetat din viață dr. Adrian Lobonțiu, pionier al chirurgiei robotice

    Calitatea vieții pacientului pediatric diagnosticat cu BII și a familiei sale

    Comments are closed.

    Tarus Media
    • Echipa
    • Board Consultativ
    • Evenimente
    • Chestionare EMC
    • Magazin online
    Legaturi utile
    • Five Plus Art Gallery
    • Cabana Cascada Retezat
    • Pensiunea Anastasia Jurilovca
    • Farmaceutica Remedia
    • Farmaciile Remedia
    Pagina Facebook
    Loading...
    Medica Academica se adreseaza profesionistilor din sistemul de sanatate iar afirmatiile din materialele publicate in revista sunt exclusiv responsabilitatea autorilor si nu reprezinta un punct de vedere al institutiilor in care lucreaza acestia. TARUS Media SRL este operator de date cu caracter personal (Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal - 24150/13.07.2012) STANDARDE DE PUBLICARE

    Type above and press Enter to search. Press Esc to cancel.

    Loading Comments...

    You must be logged in to post a comment.