În rândul statelor membre UE, totalul cheltuielilor în sectorul sănătăţii variază între 4,9% şi peste 10,7% din PIB. Nu comentez asupra situaţiei din România. Aş vrea să prezint doar câteva cifre şi o viziune de ansamblu asupra problemei fondurilor structurale în sănătate. În urma editorialului din luna iunie, am primit mesaje care ne confirmă atât interesul celor care activează în sistemul de sănătate românesc pentru această “gură de oxigen”, cum sunt văzute fondurile structurale, cât şi insuficienta cunoaştere a mecanismelor de accesare a acestora. De aceea ne‑am gândit (şi consultat cu specialişti europeni) că Forumul de Investiţii în Sănătate – Focus: Fondurile Structurale, pe care îl organizăm în toamnă, este unul binevenit în România. Şi nu numai. Este o problemă de interes pentru întreaga regiune – chiar şi din perspectiva prezentării poveştilor de success din ţări “campioane” în accesarea fondurilor structurale pe sănătate, precum Ungaria şi Polonia.
Prezentând deci cifrele alocate sănătăţii (în medie) în ţările civilizate din Europa, şi comparând cu alte state (inclusiv România) realizăm că investiţiile în sănătate nu sunt optimizate în toate regiunile, astfel încât acestea să contribuie la o dezvoltare regională reală.
Rolul sănătăţii în generarea bunăstării economice şi prosperităţii a fost recunoscut în priorităţile de investiţii identificate de către UE pentru 2007- 2013.
Suma investiţiilor în sănătate prin fonduri europene variază de la ţară la ţară. Suma totală planificată pentru perioada 2007- 2013 a fost calculată în jurul cifrei de cinci miliarde de euro.
Trei arii de investiţii în sănătate au fost identificate: investiţii directe (infrastructura de sănătate), investiţii indirecte (forţa de muncă şi politici profesionale) şi investiţii în afara sistemului de sănătate, dar cu potenţial de influenţare a sănătăţii şi cu impact asupra mediului economic şi social.
Principalele domenii ale investiţiilor directe şi indirecte indicate în Programul Operaţional pentru 2007-2013 includ infrastructura de sănătate, e-Health, îngrijirea bolnavilor, accesul la sănătate, îngrijirile de urgenţă, echipamentele medicale, screening-ul, sănătatea şi siguranţa la locul de muncă, health promotion şi prevenţia, educaţia şi trainingul pentru profesioniştii din sănătate.
În ţări ca Bulgaria, Cehia, Grecia, Lituania, Letonia, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia, infrastructura în sănătate este principalul element al investiţiilor directe.
Ca investiţii directe, România a mai accesat fonduri structurale pentru e-Health, servicii de urgenţă, managementul calităţii. Investiţiile indirecte în România au fost pentru sănătate şi siguranţă, sănătate la locul de muncă şi servicii ocupaţionale de sănătate. Investiţiile cu potenţial pentru sănătate au fost făcute în transporturi, protecţia mediului, implicarea comunităţilor, dezvoltare urbană, incluziune socială şi ocupaţională. Sunt multe de spus.
Investiţiile în sănătate pot fi susţinute prin Fondul Social European (FSE) şi prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), în funcţie de natura activităţilor co-finanţate. De exemplu, prin FEDR sunt eligibile proiecte privind infrastructura, incluzând echipamentele medicale, construcţia sau refacerea de spitale şi cabinete de medicină primară, restructurarea centrelor de diagnostic, modernizarea echipamentelor (de diagnostic, chirurgicale, informatice etc.), dezvoltarea serviciilor medicale în comunităţi rurale sau izolate, crearea de servicii medicale integrate de urgenţă cu reţele eficiente de comunicaţii, health promotion şi prevenţie prin mijloace de informare.
FSE este instrumentul structural care susţine politicile în domeniul forţei de muncă: creşterea adaptabilităţii angajaţilor, promovarea productivităţii – siguranţa şi sănătatea la locul de muncă, training şi servicii de sprijin educaţional, sprijinul celor care din motive de sănătate sunt marginalizaţi social (bătrâni, femei şomere, persoane cu dizabilităţi), reducerea absenţelor de la locul de muncă din cauza îmbolnăvirilor, reconversia profesională, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi a mediului urban, dezvoltarea capacităţilor administrative.
NU RATAŢI CEL MAI IMPORTANT EVENIMENT DIN TOAMNA 2010 DIN DOMENIUL FINANŢĂRII SISTEMULUI DE SĂNĂTATE: FOCUS PE FONDURILE STRUCTURALE !
(detalii pe www.tarusmedia.ro) <<<
MARIA VASILESCU
director general Tarus Media
maria.vasilescu@tarus.eu
