Iulia Ionescu, Country Lead Sanofi Romania & General Manager General Medicines, radiografiază piața farmaceutică locală de la nivelul competitorului de top, inclusiv în context regional și european, dar și pe cea a serviciilor de sănătate. Concluzia?! Într-un context în continuă schimbare, trebuie să continuăm să ne concentrăm pe cele mai bune rezultate pentru pacienți, iar investiția în sănătate trebuie însoțită de cea în educație.
Sanofi este una dintre cele mai mari companii farmaceutice, pe locul 8 în lume și 1 în România*, cu o creștere peste piață. Cum explicați?
Scopul nostru este foarte bine definit și ne motivează să facem imposibilul posibil: Suntem de neoprit în căutarea miracolelor științei pentru a îmbunătăți viețile oamenilor. Prima explicație pentru succesul nostru vine din importanța acordată cercetării și dezvoltării științifice: alocăm la nivel global 17% din cifra de vânzări pentru cercetare, în fiecare an.
Determinarea de a găsi soluții pentru pacienți, pentru o sănătate mai bună și o viață mai lungă, ne motivează să dezvoltăm medicamente și vaccinuri inovatoare. Sanofi are o activitate diversificată, organizată pe 4 divizii: Vaccinuri – cu un portofoliu complet de soluții de imunizare (gripă, imunizare primară copii, rabie, călătorii, boosters), Divizia de tratamente specializate (imunologie, boli rare, hematologie, neurologie, oncologie), Medicamente fără prescripție și suplimente alimentare (sănătate digestivă, durere, tuse & răceală, stres, afecțiuni hepatice etc.) și Divizia de medicamente pentru boli cronice (boli cardiovasculare, diabet, neurologie, antibiotice, antitrombotice, psihiatrie ș.a.).
Astfel, avem un portofoliu foarte divers, cu medicamente care și-au dovedit superioritatea, iar pe de altă parte avem constant noi lansări, pentru boli care nu au o altă opțiune terapeutică.
Să descoperi o moleculă nu e totul – trebuie să reușim să punem la dispoziția pacienților acel produs, prin intermediul medicilor (pentru medicamentele cu prescripție), sau prin intermediul farmaciștilor, dacă sunt OTC-uri. Bineînțeles că sunt multe verigi între aceste 2 momente, fiecare cu importanța și specificitatea sa: producție, ambalare, înregistrarea într-o anumită piață, obținerea prețului, eventual a compensării, distribuție și depozitare, controlul calității pe tot parcursul fluxului menționat, farmacovigilența, studii post marketare, culegerea de date de practică reală. Accesul la inovație este un drum lung și anevoios uneori pentru care alocăm resurse semnificative și pentru care colaborăm cu fabrici, autorități, societăți medicale, organisme de reglementare.
Echipele noastre depun eforturi mari pentru ca tratamentele noi să fie disponibile în termen cât mai scurt și în România; fiecare zi de întârziere pe drumul menționat privează pacienții eligibili de acel tratament, ca și cum acesta nu ar exista încă.
Există o specificitate a României în context european? Referitor la interesul pentru piața românească, suntem o țară prea mică?
România are, fără doar și poate, numeroase oportunități pentru investitori. Are de asemenea și nevoi multiple în ceea ce privește starea de sănătate a populației și are, cu siguranță, dorința fermă, nevoia și legitimitatea de a trăi la standarde europene. Sunt însă anumiți factori critici în atragerea unei investiții, cum ar fi mărimea pieței sau politica de preț.
Dacă ne uităm la piață, România nu este nicidecum o țară mică, în context european, fiind pe locul 7 ca număr de locuitori, și este suficient de atrăgătoare ca dezvoltare economică și dinamică, inclusiv a pieței farmaceutice. Din punct de vedere medical, principalele cauze de mortalitate sunt bolile cardiovasculare și oncologice și, din fericire, există o preocupare crescândă a tuturor celor implicați în sănătate, inclusiv autorități, minister. S-au decis acțiuni concrete, construite împreună, mai ales în ultimii 2 ani, pentru susținerea pacienților cu cancer.
Dacă ne referim la prețurile pentru medicamente, în țara noastră există politica adoptării prețului minim din coșul de 12 țări și acest lucru poate descuraja investițiile, din păcate. Un preț corect, să spunem, e acela care îmbină cel puțin 2 deziderate: să poată fi plătit, susținut, de către sistemul de sănătate al unei țări, pe de o parte, și să asigure un business sustenabil, pe de altă parte; prețul contribuie în mod direct la atractivitatea unei piețe și stimulează reinvestirea în cercetare și dezvoltare. Un preț minim, de listă, care mai scade și prin taxa de clawback, ar putea deprioritiza România atunci când se decid lansările, mai ales când așteptarea evaluării sau a compensării durează peste 2 ani. Aceleași principii se aplică și când o companie judecă menținerea pe piață a unui medicament existent.
Care sunt motivele acestor întârzieri?
Finanțarea este un motiv, dar sunt și bariere birocratice, personal insuficient la nivelul ministerului. Cât privește finanțarea, din creșterea economică, ar fi rațional să investim o parte în sănătate și educație, ca să putem progresa.
Atunci când alegem să ne vaccinăm, să facem setul anual de analize, să mergem la controlul profilactic stomatologic – investim în sănătatea noastră, în timp ce pentru a ne trata gripa, de exemplu, sau o carie – cheltuim mai degrabă, direct și indirect, ca să nu mai vorbim de povara oricărei boli, la nivel psihologic sau la nivel de sistem de sănătate.
Mai specific, în zona de diabet, ce nevoi sunt?
România are un Program Național de diabet foarte bun pentru pacienții diagnosticați și care sunt luați în evidența medicilor specialiști; aceștia pot decide tratamentul optim, personalizat fiecărui pacient, luând în considerare doar criterii strict medicale, neexistând coplata. Ceea ce ar trebui accelerat ar fi diagnosticarea celor cu prediabet sau diabet, care nu știu că suferă de această boală și nu sunt puțini, sunt cca 1 milion dintre români, conform datelor de prevalență, confirmate deja printr-un studiu epidemiologic. Evident, pentru că nu știu, oamenii respectivi nu se tratează, iar boala nu stagnează, ci evoluează, aducând cu sine complicații mult mai greu și mai scump de tratat ulterior.
Salutar, avem o lege a Prevenției și diagnosticării precoce a diabetului, la ale cărei norme de implementare se lucrează deja în cadrul Comisiei de specialitate de Diabet, Nutriție și boli metabolice a Ministerului Sănătății. Implementarea acestora va constitui un mare pas înainte.
Cum explicați că ne menținem la 20% rată de vaccinare, în timp ce în Europa se atinge și 80%?
Motivele pentru care oamenii aleg să nu se vaccineze sunt complexe și țin fie de neîncrederea în vaccinuri sau în reprezentanții autorităților din sănătate, fie implică delăsarea sau accesul dificil la vaccinuri. La noi s-a pierdut foarte mult încrederea post-revoluție și, în lipsa unor programe susținute educative, încrederea în vaccinare s-a erodat, an de an, mai ales în contextul creșterii fenomenului dezinformării. Au fost și unele campanii de informare nereușite și cumva forțate – cum ar fi cea despre vaccinul HPV, care a sădit neîncredere inclusiv în rândul medicilor, ceea ce este îngrijorător. În acest context, rolul nostru, al tuturor actorilor implicați în educarea și informarea populației, cu referire la beneficiile vaccinării, este cu atât mai important. Revenim la rolul extrem de important al educației pentru sănătatea individuală și publică.
La câți pacienți ajungeți în România?
Se eliberează anual, prin farmacii, aproximativ 40 de milioane de cutii în România și avem o cotă de piață de 6% în volume, ceea ce înseamnă că fiecare a 17-a cutie eliberată în farmacie este un medicament sau un vaccin Sanofi.
Ce urmează, la ce lansări să se aștepte medicii?
În următorii doi ani avem planificate cel puțin 10 lansări în România. Mai ales în domenii precum imunologie, oncologie și vaccinuri, dar vom veni cu noutăți și în alte arii.
Vom continua să fim alături de autorități, societăți medicale, să investim în inițiative și programe de educație medicală în interesul pacienților atât prin echipa Sanofi, cât și ca membri ai asociațiilor profesionale.
Source:
*IQVIA data, MAT Sept 2022, MSP prices
