PROFESOR ASISTENT DR. DORU PAUL
Dr. Doru Paul este medic specialist hematolog, oncolog și de medicină
internă la spitalul New York Presbyterian și Profesor Asistent de
medicină clinică la Weill College al Univesității Cornell,
una din cele mai prestigioase universități din S.U.A.
Interviu de Luminita Ciocilteu
I: Ați ales să rezolvati ,,problemele inventate de natură” și ați elaborat un ,,plan structurat de 150 de zile” pentru admiterea la medicină. Gândirea de tip informatic v-a ajutat în cercetarea științifică inovativă?
R: În 1987 Solomon Marcus publica o cărticică apărută în colecția ,,Știința pentru toți” intitulată ,,Moduri de gândire” în care lansa ipoteza existenței a 19 tipuri de gândire diferite. Gândirea algoritmică sau informatică așa cum o numiți este unul dintre ele. În cadrul liceului de informatică din București m-am familiarizat, într-adevăr, cu gândirea algoritmică. Însă pentru a rezolva ,,problemele inventate de natură” gândirea algoritmică nu este suficientă. Organismele vii nu sunt mașini Turing. Natura, pentru a fi decriptată are nevoie de tipuri de gândire speciale. Viul trebuie decriptat cu un tip de logică propriu lui, pe care l-aș numi chiar bio-logic. Dincolo de proiectele de cercetare în domeniul oncologiei, sunt în egală măsură pasionat de cercetarea în domeniul biologiei teoretice. De câțiva ani schițez proiectul unei “Metabiologii”, încercând să dezvolt, pornind de la bio-logică la care făceam referință mai sus, un alt model al lumii în care biologia și nu fizica reprezintă disciplina de bază pentru decriptarea micro și macrocosmosului.
I: De la ,,primitivitatea” experimentului pe muschiul uterin de sobolan din Romania, pana la cele mai avansate programe de cercetare in oncologia de inalta performanta din S.U.A. ati parcurs un drum educational- via Franta. De ce are nevoie un student din tara pentru a performa intr-un campus din strainatate?
R: De pasiune, inteligență și seriozitate.
I: La ce vă refereați când ați menționat schimbarea paradigmei în oncologie?
R: În ultimii ani s-au propus mai multe modele noi ale cancerului. Modelul propus de mine este următorul:
Cancerul și organismul pacientului cu cancer se găsesc într-o relație de co-dependență și se influențează reciproc.
Cancerul este mult mai mult decât o simplă boală a unei celule cu genele modificate prin mutații sau care conține alte tipuri de alterări genetice sau epigenetice și, respectiv, mult mai mult decît modificările de la nivelul țesutului. Întregul organism contribuie la apariția, progresia locală și dezvoltarea la distanță a cancerului. Este mai potrivit să vorbim de un organism cancerizat. Cancerul este o boală sistemică.
Cancerul rezultă prin modificarea unor programe de dezvoltare similare celor din perioada embrionară.
La nivelul celulelor normale există mai multe programe: unul de bucatarie interna care coordoneaza activitatile celulare la nivel intern și alte două programe care regleaza relatia dintre celula si exterior, respectiv dintre celula si stroma in care se gaseste (programul tisular) și, un program sistemic, responsabil de relatia celulei cu intregul organism. Aceste trei programe sunt atât genetice cât și epigenetice. Ele sunt alterate diferit în funcție de originea cancerului într-un anumit tip de celulă.
Faptul că anumite tipuri de cancer se manifestă preponderent ca boală localizată (stadiul 1 pentru cancerul de piele tip bazocelular) sau, respectiv, avansată (stadiile 3 sau 4 pentru cancerele pulmonare) ar putea fi legat de alterările specifice pe care le suferă cele trei programe în diferite tipuri de celule. Există cancere care invadează preponderent stroma înconjurătoare, altele care au predilecție spre diseminarea la distanță, etc. Apoi chiar pentru un anumit tip de cancer, unele tumori au tendința de invazie locală, altele de a metastaza în alt organ (cazul melanoamelor, de exemplu).
I: Există o ,,triadă comunicațională” între celulele tumorale maligne, stromă si măduva osoasă?
R: Da sigur, celulele maligne din tumorile primare își pregătesc terenul metasatic localizat la distanță față de tumora primară comunicând atât cu măduva osoasă cât și țesutul în care urmează să se dezvolte metastazele, creându-și în prealabil un fel de cuib sau “nișă metastatică”, cum fost ea numită.
I: Eficientizarea relatiei de comunicare medic-pacient este un examen pentru medicinistii din America. Studentul intra in dialog cu un pacient virtual, iar raspunsurile sale sunt evaluate de un program informatic care analizeaza pana si inflexiunea vocii ( metoda Debra Roter). Cum se comunica un diagnostic grav unui pacient? Cine face parte din echipa de comunicatori?
R: Pacientul trebuie informat folosind empatia esențială pentru un medic, în general, și pentru medicul oncolog, în mod particular. Pacienții simt când îți pasă cu adevărat de ei. În general, medicul oncolog trebuie să comunice veștile privind rezultatele testelor imagistice sau de laborator personal, fără a se folosi de mediatori.
I: Sintagma ,,sistemul cancerului” este uzitata frecvent in comunitatea stiintifica internationala. Despre carcinogeneza si trasaturile esentiale ale acestei ,, boli celulare organizata sistemic”?
R: Am introdus sintagma de “sistem al cancerului” pentru prima dată într-un articol publicat în revista Hematolog-Oncolog în 2015. Acest sistem este format din mai multe țesuturi canceroase separate geografic (tumoare primară, invazie locală, metastaze locale ganglionare și metastaze la distanță). Sistemul cancerului interferează cu funcția diferitelor sisteme normale ale organismului pe care le influențează, progresiv, din ce în ce mai mult, în favoarea lui.
I: Sunteti supranumit de catre colegii de breasla -arhitect de ,,punti de colaborare”, ,,catalizator/ferment”, ,,pionier”, un coleg dornic sa-si impartaseasca rapid cunostintele si informatiile dobandite, in mod gratuit, din altruism. Care este metafora favorita pentru definirea acestei ,,maladii moderne”?
R: Sunt mai multe metafore sugestive pentru a-l descrie. Cancerul este pe de o parte un fel de embrion malign care transformă întregul organism într-o imensă placentă care să-i favorizeze creșterea. Dincolo de comparația antropomorfizantă, cancerul se comportă ca un sistem de tip mafiotic, care parazitează întreaga societate celulară în interesele proprii.
I: Sigla evenimentului este centrată pe pacientul oncologic și nevoile sale fundamentale- pentru creșterea calității și a duratei de viață. Cum a apărut ideea organizării acestui simpozion care reunește elitele oncologiei românești din țară și din diaspora?
R: În noiembrie 2017, în urma discuțiilor și a brain storming-ului pe care le-am avut cu dr. Florin Băcanu, specialist și el în oncologie medicală, după simpozionul “Chemotherapy Foundation” din New York.
I: Arhitectura manifestării științifice a fost gândită ca un spațiu de interacțiune profesională, generator de de sinapse ideatice în medicina oncologică translaițională. De ce ați ales limba română pentru prezentarea lucrărilor?
R: Folosirea limbii române ajută la claritate și facilitează schimburile de idei.
I: Conceptul de medicină translațională redefinește ,, orizontul terapeutic” al bolii?
R: Medicina translațională se referă la translația în clinică a unor proceduri sau metode terapeutice descoperite și testate inițial în laborator prin cercetarea fundamentală.
I: “Exosomii ca mesageri divini: sunt ei Hermes-ul oncologiei moderne moleculare? ”- o tema interesanta ca formulare. Cum decriptați mesajul?
R: Hermes era mesagerul zeilor la vechii greci. Exosomii sunt responsabili pentru transferul de informații între celule atât la nivel local, tisular, cât și la distanță, între celule aflate în organe separate geografic.
I: Anumite alimente cresc riscul de cancer, altele îl reduc. Există o ,,inteligență” a cancerului în materie de dietă?
R: Cancerul este o formă de viață inteligentă care are preferințele lui inclusiv în materie de dietă. Cancerul adoră anumite tipuri de aminoacizi si glucide rafinate, anumite tipuri de grăsimi saturate și vitaminele anti-oxidante.
I: Care este rolul telemedicinei in viața pacientului oncologic? Se poate substitui unui turism medical costisitor, pentru ,,second opinion”?R: Există multiple studii care demonstrează avantajele implementării programelor de tele-medicină pentru monitorizarea la domiciliu a pacienților care trăiesc la distanță față de cabinetul medicului. În ultimii zece ani, tele-oncologia a fost implementată cu success în îngrijirea pacienților cu cancer în multe spitale din SUA, bineînțeles, doar în cazurile în examinarea fizică a pacientului nu este necesară. Studii recente arată că tele-medicina poate îmbunătății calitatea vieții pacienților cu cancer, înlesnind monitorizarea frecventă a acestora. Deasemenea, în luptă cu o boală dificilă cum este cancerul, este important pentru pacient să fie sigur că toate analizele necesare au fost făcute, că diagnosticul este exact, că a primit toate informațiile de care are nevoie pentru a opta pentru tratamentul cel mai potrivit și că a înțeles prognosticul bolii sale. Un al doilea specialist poate avea o altă viziune asupra dosarului medical, poate să sugereze tratamente diferite, și poate conferi pacientului certitudinea că demersul terapeutic actual este cel corect, astfel incât riscul de a afla mai târziu că ar fi trebuit făcut altceva sa fie redus.
În oncologie, tele-medicina, permite nu numai consultațiile video-asistate cât și colaborarea între diferiți specialiști aflați la distanță unul de celălalt în întâlniri virtuale de tip tumor board.
Într-o țară ca România din care au emigrat mai mult de 13.000 de medici în ultimii 10 ani consultațiile de tele-medicină sunt foarte utile atât pentru pacienți cât și pentru medici.
I: Există o teorie a recidivei?
R: Sigur, majoritatea tratamentelor actuale se adresează în principal cancerului, nu și cauzelor care l-au provocat. Apoi, uneori în urma tratamentelor pot apărea clone rezistente. În general, în cancer, tratamentele adjuvante se administrează tocmai pentru prevenirea recidivelor.
I: Se poate vorbi despre o „toxicitate financiară” asociată imunoterapiei?
R: Multe dintre tratamentele actuale de tip imunoterapie sunt prohibitiv de scumpe pentru majoritatea pacienților cu cancer și prelungesc viața doar unei minorități dintre aceștia.
I: Un mesaj pentru comunitatea medicală din România? O încurajare pentru cei care se confruntă cu un ,,sistem bolnav” și uneori înving o ,,boală sistemică”.
R: Mesajul către comunitatea medicală: unirea înseamnă putere și doar colaborând între noi putem ajuta pacienții suferinzi de această boală a cărei mortalitate va depăși în viitorul apropiat pe cea a afecțiunior cardiovasculare.
Mesajul către pacienți: Nu vă lăsați copleșiți de griji și nu vă pierdeți speranța și optimismul!
I: O tânără cercetătoare va primi o bursă ce va fi platită timp de 6 luni de catre organizatorii ,,STOP CANCER ROMÂNIA”. Unde se va desfășura stagiul?
R: Stagiul de 6 luni va avea loc in laboratorul profesorului David Lyden din cadrul Universității Weill Cornell din New York.
,,Înțelegând mai bine ce este
viața, vom învața să tratăm
procesele neoplazice.”
Dr. Doru Paul
● Absolvent al Facultății de Medicină Generală a Universității de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila” din București (1993);
● Diploma Universitară de Oncologie Medicală a Universității Paris VII, Franța (1995);
● Diploma de Cronobiologie a Universității Paris VI, Franța (1996);
● Masterat în Biologia Îmbătrînirii cu o teză asupra genelor Homeoboxe, Institutul Curie, Paris, Franta (1996);
● Doctorat în Tratamentul personalizat al cancerului cu o teză asupra cancerului pulmonar, Craiova (2015);
● Specializări in Statele Unite: Medicină Internă (1999), Hematologie (2002), Oncologie Medicală (2002) și Îngrijiri Paliative (2005). Echivalare de practică a specialității de Oncologie Medicală (2015), Medicină Internă (2016) și Hematologie (2018) în România;
● Profesor Asistent la Weill Cornell University (2005-2012), la Hofstra North Shore-LIJ School of Medicine (2012-2017) și la Feinstein Institute of Medical Research (2016-2017);
● Expertiză în Cercetarea Clinică și Translațională. Investigator Clinic Principal în mai mult de treizeci de trialuri sponsorizate de diverse companii farmaceutice și grupuri naționale de studii clince din SUA. Inițiator de trialuri clinice translationale originale pentru care a obtinut aprobarea (IND) de la Food and Drug Administration (FDA);
● Speaker la diferite conferințe din SUA, China si România. Invitat ca speaker si moderator la Congresul National de Oncologie Medicala din 2007 pînă in prezent. Inițiator împreună cu Dr Florin Băcanu și Dr Adina Croitoru al Simpozionului de Oncologie Personalizată Stop Cancer România;
● Dr. Doru Paul este membru al Societății Americane de Oncologie Clinică (ASCO), Societății Americane de Hematologie (ASH), Societății Americane de Studiu al Cancerului (AACR), Academiei de Științe din New York (New York Academy of Science), Societății Europene de Oncologie (ESMO) și al Societății de Oncologie Medicală din România (SNOMR).
