Numărul afecţiunilor dermatologice a ajuns la 3.000 – Melanomul malign, o provocare importantă în cercetarea de specialitate

0

Prof. dr. Călin Giurcăneanu, Şeful Clinicii de Dermatologie din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Elias, ne-a prezentat evoluţia spectaculoasă a dermatologiei din ultimele decenii și contribuțiile cercetării clinice românești.

Traseul de carieră:

Prof. Dr. Călin Giurcăneanu a obținut specializarea în dermato-venerologie în 1982.

În 1991 a devenit medic primar, când s-au reluat concursurile blocate de regimul comunist. Tot atunci a ajuns şef de lucrări, iar din 1995 este conferenţiar dermatolog la Spitalul Colentina.

Din 2004 este profesor universitar,  şef de catedră.

Din 2005 lucrează la Spitalul Elias.

Prof. dr. Călin Giurcăneanu a inițiat actualizarea Tratatului Național de Dermatologie, neschimbat din 1955.

Este membru în boardul de conducere al Societăţii Europene de Psoriazis şi în cel al Societăţii Europene de Infecţii cu Transmitere Sexuală. De asemenea, este membru activ al American Academy of Dermatology.

– De ce ați optat pentru această specialitate ?

– M-au atras foarte multe lucruri: în primul rând, faptul că pielea este cel mai greu organ – are 5 kg – şi cea mai maregiurcaneanu1 suprafaţă – cca
1,80 m pătrați. Această piele este supusă unui dublu impact, aşa cum nu se întâmplă cu foarte multe alte organe. Fiind la exteriorul corpului, este expusă diverselor afecţiuni interne care pot produce leziuni, cât şi numeroaselor agresiuni din mediul exterior – radiaţii ultraviolete, factori toxici, fizici, chimici etc. Un al doilea motiv este acela că, începând cu anii 1970–1975, s-au dezvoltat foarte mult tehnicile de studiu şi de diagnosticare. În acelaşi timp, din 1975 se constată din ce în ce mai mult că pielea, care era considerată un organ relativ inert, un organ care determină cheratinizarea celulelor şi care îşi schimbă suprafața o dată la 30 de zile, se constată că este, de fapt, un organ deosebit de activ, în primul rând din punct de vedere imunologic. Iată că am ajuns în 2009-2010 şi constatăm că pielea “desfășoară” o activitate imuno-alergică de o calitate extraordinară. Imunitatea cutanată este atent studiată în ultimul timp. Mai mult, sunt peste 3000 de boli dermatologice. Vorbim despre o specialitate unde, de multe ori, se pune foarte greu diagnosticul, deoarece baza celor 3000 de afecţiuni o reprezintă aproximativ 25 de leziuni elementare.

Cel care a fondat dermatologia românească, profesorul Ștefan Nicolau, este un reper în clinica dermatologică internaţională. El este cel care a creat clinica de la Spitalul Colentina, în 1938, unde am lucrat și eu. Mai mult, prof. Nicolau este citat la nivel mondial în marile cărți de specialitate, pentru că a identificat şi denumit trei afecţiuni, între care dermita livedoidă Nicolau. Între timp s-au diversificat foarte multe ramuri ale dermatologiei, precum dermato-cosmetica şi terapiile de anti-îmbătrânire.

– Vorbeaţi despre progresul făcut din anii ‘75. Care este nivelul acum ?

– În momentul de faţă se organizează o multitudine de congrese internaţionale, care înseam-nă şi foarte multă cercetare. Diferenţa constă însă în faptul că, acum, se organizează foarte multe congrese pentru supraspecia-li-zări în dermatologie. Dacă până acum erau congrese euro-pe-ne generale de dermato-venerologie, acum au apărut congrese exclusiv de cancer cutanat, congrese de embriologie cutanată şi genetică, Congresul European de Psoriazis, Congresul de dermatită acută, de anti-ageing etc. Faptul dovedeşte foarte clar că există linii de cercetare foarte diversificate.

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

Johana Toma, redactor

About Author

Medica Academica

Comments are closed.