Close Menu
    Facebook X (Twitter) Instagram
    Trending
    • Vaccinarea anti-HPV în România, mult sub obiectivul OMS
    • Un nou CEO la Monza Ares
    • Hematologii cer trasee mai rapide spre diagnostic și registre moderne de pacienți
    • Investigații respiratorii gratuite în București și Timișoara
    • Regina Maria invită bărbații la service
    • AI avantaje, AI vulnerabilități
    • Fiona Sartoretto Verna, arhitect, director vânzări SARTORETTO VERNA Farmacia la nivelul următor – un Hub de sănătate
    • Ministrul Sănătății susține instalarea roboților BD Rowa în spitale
    Medica Academica
    • Home
    • Leadership
      • Premiere româneşti în medicina universală
    • Știri
    • Strategii in sanatate
    • Vox patientis
    • Medicalia
    • Opinii
      • Bibliofilia
      • E-health
      • Educatie
      • Fonduri Europene
      • Institutii Europene
      • Invatamant European
      • Istorie
      • Lexmedica
      • Pantheon
      • Puncte de vedere
      • Replici inconfortabile
    Medica Academica
    You are at:Home»2010»Prepararea rețetelor magistrale, un meșteșug care se stinge în timp

    Prepararea rețetelor magistrale, un meșteșug care se stinge în timp

    0
    By Redactia Medica Academica on September 2, 2010 2010, Business



    Cuvântul „spițerie” poartă în el o întreagă lume, cu savoarea ei, de pe vremea când „farmacie” era un neologism – străzi cu piatră cubică, trăsuri, pălării și bastoane, dar și ideea de poțiune miraculoasă. Realitatea, însă, înaintează, limba își așează cuvintele în muzeu, iar vechea spițerie înseamnă astăzi un magazin modern din care farmacistul îți alege medicamentele de pe rețetă, ambalate și branduite după toate regulile marketingului.

    Farmaciștii care au lucrat o viață în domeniu mai prepară încă rețete după prescripții magistrale, însă recunosc că meșteșugul se va pierde o dată cu ei. Tinerii absolvenți de farmacie nu știu să citească astfel de rețete, iar noile farmacii nici măcar nu mai au receptură. Medicii care continuă să prescrie rețete magistrale aparțin în principal anumitor specialități, cum ar fi ORL și dermatologie și au în spate zeci de ani de carieră.

    „Numărul medicilor prescriptori de reţete magistrale este extrem de redus şi din cauză că există multe variante industriale de tratament şi e mai comod să le folosească”, spune Dumitru Lupuliasa, președintele Colegiului Farmaciștilor din România (foto).

    Spirtul de oase, eficient pentru reumatism

    Fascinat de vremea „spițeriilor”, farmacistul Ioan Bobaru a trans-format Farmacia Faltis din Brăila într-un mic muzeu, recondiționând mobilierul care datează de la mijlocul secolului 19 și păstrând ustensilele folosite chiar de farmacistul Ioan Faltis, cel care a înființat farmacia, în 1894 – matrița pentru bule supozitoare și pilularul. Farmacia funcționează în același imobil de acum peste o sută de ani, iar Ioan Bobaru vrea să își atragă clientela nu doar prin rețetele preparate, ci și prin atmosfera aparte a locului.

    În prezent, rețetele magistrale „nu depășesc 2-3% din activitatea farmaceutică și ca valoare și ca pondere a activității, comparativ cu acum 20-30 de ani, când ponderea preparatelor de acest gen era mult mai mare”, ne spune Ioan Bobaru. „Potrivit unor statistici, în prezent cele mai bine vândute medicamente sunt Algocalminul ca produs românesc și Nurofenul, ca produs de import. Înainte, cel mai vândut medicament în România era preparat pe baza unei formule magistrale – un sirop care scădea febra la copii pe bază de piramidon”, explică farmacistul.

    În farmacia Faltis se mai prepară medicamente ale căror prescripţii medicale datează de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza şi care sunt foarte eficiente. „Dacă farmacistul se implică și vrea să nu fie un simplu comerciant, are din terapeutica medicală câteva specialități care nu sunt acoperite de produsele tipizat-standardizate. De exemplu, afecțiunile reumatice – deși sunt vreo 30-40 de produse  de medicație topică, pentru uns, ambalate, tipizate, acestea nu satisfac toți bolnavii de reumatism. Eu fac un produs cu foarte mare căutare în Brăila pe care l-am descoperit în arhiva farmaciei Faltis. Bolnavii au încercat Voltaren, Diclofenac, Tramal – și cel mai bine se simt cu «spirtul de oase» pe care eu îl prepar”, spune Ioan Bobaru. Formulele magistrale pentru afecţiuni ORL, oftalmologice, contra căderii părului sunt foarte eficiente, iar pentru anumite boli de piele, cum ar fi psoriazis sau vitiligo, prescripţiile magistrale dau rezultate mai bune decât medicamentele tipizate. În plus, sunt mult mai ieftine. În ceea ce priveste colaborarea farmacistului cu medicii, contează încrederea pe care acesta le-o inspiră, astfel încât să îi încredinţeze o reţetă magistrală. „Dacă tu ca farmacist, oricât de bine pregătit ai fi, nu ai in spate un medic care să îţi prescrie reţetele magistrale, rămâi cu ele nevândute”, este de părere Ioan Bobaru. ”Sunt medici de peste 40 de ani care au trăit perioada dinainte de Revoluţie, când prescripţia magistrală era o salvare pentru că nu se găseau alte medicamente.”

    Meşteşug aflat la ultima generaţie

    Din păcate, meşteşugul se va pierde în 10-20 de ani, odată cu dispariţia medicilor şi a farmaciştilor care îl cunosc. „Nu e de perspectivă”, spune resemnat Ioan Bobaru, al cărui fiu a terminat Facultatea de Farmacie cu doi ani în urmă şi este şeful unei farmacii în Bucureşti. „Nu e așa încântat să preia din meșteşug pentru că e o muncă aparte. El are avantajul că oricând poate să preia formulele din mers, dar nu am citit în discuțiile cu el că abia așteaptă să se întoarcă la Brăila și să învețe tehnica preparării medicamentelor”, ne mărtuiseşte farmacistul.

    Deşi conştient că ştiinţa preparării reţetelor magistrale se va pierde, Ioan Bobaru vrea ca pacienţii să îşi aducă aminte de farmacia Faltis ca de un loc unde se prepară leacuri de pe vremea bunicilor. „Farmaciile cele mai puternice sunt cele cu valoare de vânzări mare, dar lumea nu îşi va aminti de ele. Eu vreau ca lumea să-și aducă aminte că atunci când aveau copilul de șase săptămâni veneau la farmacie și le făceam eu o soluție pentru cojițele de pe pielea capului, așa cum oamenii își aduc aminte că acum 70 de ani veneau cu bunicii de mână, la «domnu’ doctor Faltis» şi le făcea ceva de râie, de exemplu. Oamenii ăştia îşi mai aduc aminte şi acum că, fiind copii, se uitau în vitrină la un acvariu cu peşti cât aşteptau să îşi ia reţeta”, spune Ioan Bobaru.

    Raluca Băjenaru

    Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

    Share this:

    • Share on X (Opens in new window) X
    • Share on Facebook (Opens in new window) Facebook

    Related

    Redactia Medica Academica

    Related Posts

    A încetat din viață dr. Adrian Lobonțiu, pionier al chirurgiei robotice

    MEDinISRAEL – 700 de profesionişti şi 70 de companii de top în domeniul ştiinţelor vieţii

    Campanie pentru generice

    Comments are closed.

    Tarus Media
    • Echipa
    • Board Consultativ
    • Evenimente
    • Chestionare EMC
    • Magazin online
    Legaturi utile
    • Five Plus Art Gallery
    • Cabana Cascada Retezat
    • Pensiunea Anastasia Jurilovca
    • Farmaceutica Remedia
    • Farmaciile Remedia
    Pagina Facebook
    Loading...
    Medica Academica se adreseaza profesionistilor din sistemul de sanatate iar afirmatiile din materialele publicate in revista sunt exclusiv responsabilitatea autorilor si nu reprezinta un punct de vedere al institutiilor in care lucreaza acestia. TARUS Media SRL este operator de date cu caracter personal (Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal - 24150/13.07.2012) STANDARDE DE PUBLICARE

    Type above and press Enter to search. Press Esc to cancel.

    Loading Comments...

    You must be logged in to post a comment.