Chirurgia endovasculară s-a dezvoltat și la Iași, odată cu achiziționarea aparaturii necesare chirurgilor pregătiți deja să o folosească, iar aceste tehnici, care se suprapun peste chirurgia deschisă care a stat la baza înființării clinicii de Chirurgie Vasculară din Spitalul Clinic Județean de Urgențe “Sf. Spiridon” Iași, salvează sute și mii de pacienți mai repede, mai bine și cu mai puțină suferință.
Prof. Dr. Radu Florin Popa este inițiatorul fondării Clinicii de Chirurgie Vasculară la Iași și, alături de o echipă ambițioasă, a reușit să pună Iașul pe harta chirurgiei endovasculare în România.
Clinica de Chirurgie Vasculară a Spitalului Clinic Județean de Urgențe “Sf. Spiridon” Iași a fost înființată la inițiativa dvs. Vă rog să ne vorbiți despre începuturi, despre istoricul acestei clinici.
Pentru crearea unei clinici de chirurgie vasculară la Iași au existat mai multe inițiative, dar cel care a avut și viziunea, dar și mijloacele de a duce la capăt această inițiativă a fost Prof. Dr. Cristian Dragomir, dar și o situație politică favorabilă, prin numirea ca ministru al Economiei a D-lui Varujan Vosganian, fost senator de Iași. Nu doresc să dau deoparte nici ajutorul direct al colegului și prietenului meu, Dr. Nazarian Zare, cel care a făcut legătura între structurile decidente.
Care este patologia pe care o rezolvaţi în cadrul Clinicii?
Patologia a fost și este extrem de variată. Dacă la început ne ocupam de cazurile acute de arteriopatii, în mare parte, la care se adăugau multiple cazuri de flebologie, la ora actuală boala arterială ocupă un loc foarte important, dacă nu preponderent. Operăm atât prin chirurgie deschisă, care a rămas baza chirurgiei noastre, dar și chirurgie endovasculară, datorită noilor achiziții care au propulsat clinica noastră printre clinicile de referință din țară.
Ce ne puteți spune despre capacitatea Clinicii de Chirurgie Vasculară a Spitalului Clinic Județean de Urgențe “Sf. Spiridon” și despre dotările de care beneficiază pacienții internați?
Funcționăm cu două săli de operație moderne, din care una, numită sala hybrid, are un angiograf C-Arm Zhiem de fabricație germană, cu ajutorul căruia am reușit în 2 ani și jumătate să efectuăm peste 900 de intervenții endovasculare.
Numărul de paturi este minimul pentru o secție de chirurgie cu 25 de paturi. Datorită afluenței mari de pacienți suntem de multe ori debordați și trebuie să facem tot felul de permutări pentru a reuși să primim toți pacienții.
Dumneavoastră și colectivul clinicii pe care o conduceți desfășurați în același timp și o intensă activitate științifică. Vă rog să ne vorbiți despre acest aspect al activității.
Chiar dacă mai avem multe de scris, în general suntem prezenți la congresele naționale de referință pentru activitatea noastră, dar și la congrese internaționale. De exemplu, acum urmează, în două luni, trei congrese naționale la care clinica noastră se va prezenta cu mai multe lucrări.
Chirurgia vasculară cunoaşte o evoluţie remarcabilă. Cum se vede această evoluţie şi care sunt şansele ca noile tehnici chirurgicale să fie folosite şi în clinica pe care o conduceți?
Chirurgia vasculară crește pe zi ce trece prin noile tehnici endovasculare, ceea ce ne determină să ne informăm zilnic, să participăm la workshop-uri în mod continuu și să încercăm să micșorăm cât mai mult decalajul existent.
Suntem foarte avansați în chirurgia clasică, pe care o efectuăm de ani de zile, cât de bine se poate și cât de bine ne pricepem, dar pentru chirurgia endovasculară încă mai avem de învățat; toți medicii din colectiv doresc acest lucru și evoluția noastră este foarte bună.
În cadrul clinicii se derulează și o intensă activitate didactică. Câți medici rezidenți se pregătesc pentru a deveni medici specialiști în chirurgie vasculară?
Avem 6 ore de curs și 9 ore de lucrări practice pentru fiecare serie de limba română, engleză sau franceză pentru studenții anului 3 de Medicină generală. Pe lângă acest lucru avem în fiecare an de specialitate un număr de rezidenți… nu prea mare, dar nu fiindcă nu cerem noi, ci fiindcă o mare parte dintre ei pleacă după 3-4 luni de contact cu viața dură de chirurg vascular.
Vorbiţi-ne vă rog despre succesele cu care se mândreşte clinica şi colectivul pe care îl conduceţi?
De vorbit despre succese este foarte greu… Cel mai mare succes a fost crearea acestei clinici, în anul 2007. Apoi au fost numeroasele admiteri în secție ale colegilor noștri, prin concurs, ceea ce a dus în acest moment la o echipă numeroasă, unită și cu încredere în viitor.
Acum, în ultimii ani, mă bucur enorm că reușim să efectuăm proceduri endovasculare (EVAR) pentru anevrismele de aortă subrenală, cu rezultate foarte bune.
Există tehnici speciale care permit introducerea de stent-uri și endoproteze în mai toate arterele corpului, așa încât dorința noastră este de a folosi aceste tehnici minim invazive în așa fel încât suferința umană să fie cât mai redusă, iar numărul de zile de spitalizare să fie cât mai mic.
Endoprotezarea a devenit de ceva vreme una dintre tehnicile prin care se rezolvă cu succes cazurile de arterită obliterantă. Vă rog să ne vorbiţi despre acestă tehnică şi despre experiența dvs. cu acest procedeu.
Dacă până acum vorbeam numai despre by-pass atunci când ne refeream la pacienții noștri sau când discutam cu ei, acum, cu noile tehnici endovasculare, situația s-a schimbat, fiindcă reușim să-i încurajăm să vină la spital fiindcă noile tehnici nu sunt așa de dureroase, pacientul este vigil, iar intervenția se termină mult mai repede.
Ca în orice activitate dusă la acest nivel, v-ați confruntat cu siguranță și cu situații dificile. Vă rog să ne dați câteva exemple dintre acestea și modalitățile prin care și-au găsit rezolvarea.
Situațiile dificile sunt în fiecare zi… Ieri, de exemplu, am avut trei urgențe simultan… două anevrisme de aortă rupte și o ischemie acută. Astfel de exemple sunt aproape lunar și fiecare coleg de-al meu a trebuit să facă față unei astfel de situații.
Cum este omul Radu Florin Popa, cel din afara profesiei?
Îmi place să ascult muzică simfonică când operez, dar și acasă, merg de două ori pe lună la Operă, și în rest duc o viață obișnuită, de fiecare zi. Aș dori să mă plimb pe jos mai mult, dar termin seara târziu și îmi este greu să mă plimb pe întuneric…
Ce își propune pentru viitor omul, dar și profesorul Dr. Radu Florin Popa?!
Eu sunt la sfârșitul carierei mele și, oricât aș încerca să neg acest lucru, la un moment dat va trebui să-mi închei activitatea didactică, dar și pe cea spitalicească.
Nu cred că voi renunța complet, fiindcă voi mai opera în privat atât timp cât voi reuși să duc la bun sfârșit aceste intervenții. Doresc să îmi mențin o formă bună și cred că, atât timp cât experiența mea va fi de ajutor, nu voi renunța să-mi ajut semenii.
