Prof. Dr. Tiberiu Bățaga, ortopedie-traumatologie, UMFST “George Emil Palade” Tg. Mureș, subliniază evoluția ortopediei, specialitatea în care s-a consacrat, de la conceptul mecanic la un concept biologic, cu reconstrucția articulară și prezervarea cartilajului, și necesitatea primordială a înființării, cu sprijin financiar guvernamental, a unei Bănci de țesuturi pentru toate specialitățile medicale, în lipsa căreia utilizarea noilor tehnologii și în țara noastră rămâne doar la nivel izolat.
Specialistul reliefează și pașii uriași făcuți de tânăra instituție de învățământ superior UMFST “George Emil Palade” Tg. Mureș, prima universitate din România care a deschis un campus universitar la Hamburg, unde peste 500 de studenți învață în limba engleză, și care a început anul universitar 2022-2023 în trei locații – la Tg. Mureș, Bistrița și Hamburg.
Ați predat de curând președinția Societății Române de Ortopedie. Care sunt principalele obiective atinse în mandatul dvs? Ce noutăți pentru ortopedia românească a adus mandatul dvs?
Mandatul meu de Președinte SOROT 2019-2021 a fost în plină pandemie, cu restricțiile severe cunoscute, inclusiv pentru organizarea de evenimente live. Prin urmare, împreună cu colegii mei din Comitetul Director, a trebuit să reorganizăm planurile de activitate ale societății și să le adaptăm situației existente, și asta fără a afecta comunicarea cu membrii societății și fără a periclita situația sa financiară.
Prin urmare, am decis de comun acord să refacem site-ul societății, care a fost și înregistrat oficial ca marcă SOROT, și prin urmare am putut asigura comunicarea cu membrii societății, asigura plata cotizațiilor și acordarea diplomei de membru SOROT și desigur și organizarea de evenimente online.
Am reușit, după o muncă de echipă intensă, alături de IT Consult, să facem și platforma de conferințe online a societății, proprie, și prin urmare acest aspect a permis organizarea Conferinței anuale în 2020 și a Congresului din octombrie 2021.
Am organizat și primul simpozion online, pe noua noastră platformă de conferințe, cu Societatea Română de Boli Infecțioase, unde am avut o agendă științifică bine conturată, pe problematica de infecții articulare și covid, la care au participat și colegi de renume din țară, și din specialitatea de boli infecțioase, alături de Prof. Adrian Streinu-Cercel.
Am menținut legătura cu toate societățile internaționale de profil și ne-am menținut astfel recunoașterea internațională.
La Congresul SOROT din octombrie anul trecut, am avut și o societate internațională invitată – MOT-Societatea Ungară de Ortopedie – iar simpozionul comun online SOROT-MOT a fost extrem de apreciat. În cadrul conferinței și al congresului am reușit să organizăm simpozioane cu toate societățile de profil naționale, SRATS, SOTO, ATOM, SRCUC, Societatea Română de Neurochirurgie, Societatea Română de Chirurgie Pediatrică, ANT etc. – și cele internaționale – EFORT, ESSKA, AAOS, MOT, Societatea Europeană de Transplant etc.
A fost o muncă de echipă deosebită și doresc să le mulțumesc tuturor colegilor din Comitetul Director, SRATS, SOTO, ATOM etc., IT Consult, pentru sprijinul acordat în realizarea acestor evenimente.
Anul trecut în octombrie am predat ștafeta actualului Președinte SOROT – Prof. dr. Cristi Stoica – pentru mandatul 2021-2023, căruia îi urez un mandat și mai plin de realizări.
La începutul lunii iulie 2022, a avut loc la Târgu Mureș prima conferință națională “Tehnologia și IHealth în Medicina sec XXI”. Ce puteți să ne spuneți despre acest eveniment științific, cum a fost receptat?
Conferința a fost deosebit de apreciată, iar propunerea Dl. Rector Prof. Dr. Leonard Azamfirei, de organizare a acestui eveniment, a dus la o numeroasă participare națională și internațională și pe specialitatea de Ortopedie-Traumatologie l-am avut, printre alții, alături de mine, pe Prof. Dr. Jenel Pătrașcu – Timișoara, medic primar Dr. Andrei Nica, președinte ANT, Prof. Dr. Reha Tandogan, președinte EKA-ESSKA, și pe Prof. Dr. Juan Carlos Monllau, prim vicepreședinte ESSKA. A fost o manifestare extrem de bine primită de lumea medicală, și locală și națională, iar la sfârșitul conferinței deja erau discuții despre prezentările pentru următoarea ediție. Participarea numeroasă a publicului, studenți, rezidenți, specialiști, este un argument favorabil din acest punct de vedere.
Ce considerați că a adus nou această manifestare științifică pentru specialiștii din domeniul ortopedie- traumatologie și din domeniul sănătății în general?
În primul rând noutatea este conceptul de Tehnologie și IT Health, având în vedere că inteligența artificială, chirurgia robotică și trainingul pe simulatoare chirurgicale sunt concepte actuale, care au fost accentuate de vorbitori, care au subliniat și necesitatea schimbării unor concepte în educația medicală ca urmare a pandemiei covid-19. A fost deosebit că toate specialitățile au fost reprezentate de cei mai valoroși profesioniști în domeniu, români și străini, iar Revista AMR a avut o contribuție deosebită, publicând lucrările prezentate, în extenso, în condiții grafice deosebite.
Sunteți membru al unor prestigioase societăți internaționale din domeniul ortopediei și traumatologiei. Cum este racordată țara noastră astăzi la noile tendințe terapeutice în domeniul ortopediei? Cum vedeți viitorul ortopediei românești în perioada următoare?
Chiar la recentele participări internaționale ale SOROT, SRATS-ESSKA, EFFORT, SICOT etc. prezența românească este constantă și extrem de apreciată, cu lucrări de înaltă ținută. Membri ai societății fac parte din diferite comitete internaționale, organizăm mai multe cursuri de pregătire sub patronajul acestor societăți și avem colaborări multiple.
Este clar că dacă am avea o finanțare adecvată și sprijin tehnologic guvernamental mai pregnant, am putea avea realizări și mai deosebite în domeniu.
Care sunt noutățile din ultimii ani în domeniul ortopediei, la nivel european și mondial? Care este trendul în chirurgia ortopedică și traumatologică? În ce măsură specialiștii români sunt conectați și aplică noutățile din domeniu în activitatea clinică curentă?
Trendul actual este legat de chirurgia minim-invazivă și cea robotică. Aici, realizările tehnologice, instrumentarul și trainingul adecvat sunt deosebit de avantajoase pentru specialiști și pentru pacienți, precum și pentru sistemul medical, din punct de vedere al cheltuielilor.
De asemenea, necesitatea unei Bănci de Organe și Țesuturi – pentru toate specialitățile – este primordială pentru a se putea asigura suportul logistic de material biologic care să permită, de exemplu pentru specialitatea noastră, intervenții de reconstrucții complexe după tumori osoase, politraumatisme, revizii de endoproteze articulare etc.
Apoi aș evidenția Ortobiologia, care trece specialitatea noastră de la conceptul mecanic de endoprotezare articulară la conceptul biologic, de reconstrucție articulară și prezervare de cartilaj.
Sunt doar câteva dintre noutățile actuale care ar avea nevoie de un sprijin substanțial financiar, legislativ și tehnologic și pentru specialitatea noastră.
Sunteți șeful Clinicii de Ortopedie-Traumatologie din Spitalul Județean de Urgență Tg. Mureș. În ce măsură ați reușit să vă desfășurați activitatea curentă în perioada pandemiei covid-19?
Foarte greu, din cauza numeroaselor restricții care au afectat buna funcționare a secției. De asemenea, lipsa unei infrastructuri adecvate, cu lipsuri pentru circuitul covid – saloane, săli de operație, ATI etc., toate improvizate ad-hoc – toate au îngreunat activitatea secției și au dus la reprogramarea pacienților din programele naționale, ceea ce a dus la un reviriment al unităților private pentru acest tip de intervenții. Și acum, cu toate campaniile de vaccinare, imunizările de grup, mai avem cazuri cu pacienți detectați cu covid, pe care nu avem cum să îi izolăm adecvat și să asigurăm o structură separată bine organizată pentru rezolvarea chirurgicală și nursingul post-operator al acestor pacienți, și nici acordarea sporului financiar adecvat pentru personalul care se ocupă de acești pacienți.
Vreau să mulțumesc pe această cale întregului colectiv al clinicii noastre, pentru eforturile deosebite, continue, de a asigura cele mai bune condiții de tratament și de îngrijire pentru pacienții noștri.
Vă rog să ne prezentați pe scurt activitatea dvs. din cadrul Campusului din Hamburg Germania a UMFST “George Emil Palade” Tg. Mureș. Ce ne puteți spune despre etapa de învățământ clinic pe care o parcurg studenții din acest campus?
Este o provocare didactică deosebită. Viziunea și concepția organizatorică a Rectorului nostru, Prof. Dr. Leonard Azamfirei, ale Conf. Dr. Simona Mureșan, Decan al Facultății de Medicină pentru Limba Engleză, precum și ale întregii echipe de la Hamburg, sprijinită și de un corp didactic profesionist, au făcut ca totul astăzi să fie o realitate extrem de riguroasă, bine organizată și dotată, la nivelul standardelor internaționale. A fost o experiență deosebită care va continua pe mai departe și în anii următori.
Studenții au fost extrem de interesați și de persoana mea și de nivelul cursurilor prezentate, iar în semn de apreciere m-au rugat și pentru un High Reacher Curs, onoare care se acordă celui mai apreciat profesor din noul an universitar. Ei ales și tema, despre chirurgia robotică, și a fost un curs deosebit de apreciat. Sala a fost arhiplină și la sfârșit și‑au manifestat cu aplauze aprecierea, ceea ce a însemnat pentru mine una dintre cele mai importante recunoașteri didactice.
Înființat acum trei ani, Campusul din Hamburg Germania a UMFST “George Emil Palade” are astăzi 538 de studenți care studiază în limba engleză. Cum vedeți dvs. dezvoltarea acestui campus al UMFST Tg. Mureș? Există șanse ca absolvenți care studiază la Hamburg în limba engleză să profeseze în spitale și clinici din România?
Este un succes indiscutabil și de prestigiu la UMFST Tg. Mureș. Să realizezi o astfel de instituție medicală, într-o țară ca Germania, este o realizare remarcabilă și deocamdată unică în România. Am discutat cu D-na Decan Conf. Dr. Simona Mureșan și cu membri ai comunității academice din Hamburg cum să dezvoltăm anumite proiecte, pe specialitatea noastră, care să asigure și integrarea didactică, științifică și de cercetare pentru rețeaua de clinici cu care colaborăm. Sigur, aceste propuneri le vom discuta și cu Dl Rector Prof. Dr. Leonard Azamfirei, pentru a găsi cele mai bune modalități financiare și conceptuale de realizare a lor.
Conform ultimelor date procesul de emigrare al medicilor absolvenți la universitățile de medicină din țară continuă, într-un ritm mai scăzut față de acum 5-8 ani, dar continuă. Care considerați că sunt principalele trei motive pentru care tinerii medicii formați în țara noastră continuă să plece în străinătate? Cum vedeți posibil stoparea acestui exod?
- Instabilitatea legislativă a politicilor sanitare. Vedeți Legea sănătății, care nici nu mai știm cum era original, din cauza numeroaselor amendamente, în funcție de interesele politice, și care nu asigură o stabilitate legislativă, inclusiv de protecție a personalului medical, aceea de a nu mai fi asociați cu statutul de funcționar public.
- Presiunea mass-media, a instituțiilor de forță împotriva personalului medical, atacurile politice bine concertate împotriva personalităților medicale și a personalului medical, în general.
- Condițiile din spitale – infrastructură inadecvată hotelieră și tehnologică în spitale, subfinanțarea cronică, posturi medicale tot timpul sub presiunea anvelopei bugetare, lipsa condițiilor de cercetare adecvate, politizarea excesivă.
Ar fi mai multe de spus, dar ne oprim la acestea trei.
Ca și cadru didactic cu o vastă experiență, cum vedeți viitorul învățământului medical din Târgu Mureș și formarea noilor generații de cadre didactice? Ce rol are pregătirea și performanța resursei umane în formarea studenților, în contextul concurenței tot mai acerbe dintre centrele universitare?
Preluând un motto publicitar, “Viitorul sună bine la Tg. Mureș, Bistrița și Hamburg”, în acest moment suntem singura instituție de învățământ universitar care a deschis anul universitar în toate aceste trei locații. Este, să recunoaștem, o realizare academică deosebită.
Ultima ședință a Senatului UMFST Tg. Mureș a aprobat noua organigramă a universității, în care sunt integrate numeroase centre de cercetare și dezvoltare științifică, un institut nou Româno-Britanic pentru Neuroștiințe, conceptul de Junior Research, care deschide oportunități de cercetare pentru tinerii studenți. Sunt doar câteva dintre recentele realizări. Extinderea universității și pentru programul de studii de arhitectură, în limba engleză, în colaborare cu Institutul de Arhitectură “Ion Mincu” din București, arată interesul crescând pentru diversificare și colaborare al conducerii universității noastre.
Conceptul de Spital Universitar nou și cu un Hub de cercetare inclus arată preocuparea permanentă pentru asigurarea condițiilor de învățământ medical integrat, în condiții tehnologice deosebite, lucruri care vor menține Școala Academică Mureșeană printre universitățile de prestigiu la nivel național și internațional, și care vor asigura condiții adecvate de pregătire pentru viitorii absolvenți ai universității noastre.
În încheierea dialogului nostru vă rog să transmiteti un mesaj pentru participanții la Congresul SOROT ce se va desfășura în perioada 3-5 noiembrie 2022 la Brașov.
Vreau să urez succes Președintelui SOROT, Prof. Dr. Ioan Cristian Stoica, Comitetului Director, Comitetului Științific și de Organizare precum și Conferinței SOROT, iar participanților invitația de a fi prezenți în număr cât mai mare, pentru că Programul Științific este extrem de bine realizat, cu numeroși lectori internaționali și naționali de renume, care arată că SOROT este o societate valoroasă și extrem de apreciată.
