Dezbaterea „FINANŢAREA SĂNĂTĂŢII ÎN NOUL CADRU EUROPEAN 2014‑2020”, organizată de Tarus Media Health Events, nu este un eveniment singular, venind în completarea conferinţelor „FONDURI STRUCTURALE PENTRU SĂNĂTATE” (octombrie 2010) şi „FINANŢAREA SUSTENABILĂ A SISTEMELOR DE SĂNĂTATE” (martie 2011).
Evenimentul a reunit manageri de spital, reprezentanți ai autorităților statului, europarlamentari, reprezentanți ai asociațiilor profesionale, ai mediului de afaceri și ai organizațiilor de pacienți. Dezbaterea a fost moderată de prof. dr. Marius Bojiţă, Universitatea de Medicină „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, conf. dr. Gheorghe Muhlfay, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Târgu Mureş şi de Gabriel Giurgiu, realizator TVR.
România are nevoie de fundamentarea unui Program Operațional Sectorial (POS) pe Sănătate foarte bine argumentat, cu care să se prezinte la negocierile privind viitorul cadru financiar european 2014 – 2020, deoarece în aceast nou cadru financiar principala modificare este că vor fi finanţate programe și nu domenii, ca în perioada 2007 – 2013, au arătat participanții la dezbatere. Bugetul alocat Sănătăţii de Uniunea Europeană pentru 2014-2020 este de 2,750 miliarde euro, ceea ce, împărţit la numărul de locuitori ai Europei arată că ar însemna 11 cenţi pentru fiecare cetăţean.
„Suntem de cinci ani în Uniunea Europeană, dar nu suntem încă în politicile europene. De vină e deficiența noastră de a nu funcționa pe bază de programe. (…) Bugetul 2014 – 2020 se va duce într-un cadru contractual, nu numai financiar, cu un contract între Guvernul României și Comisia Europeană. În acest contract Guvernul va trebui să demonstreze nu numai că are programe, ci și capacitatea de a le implementa”, a declarat prof. dr. Vasile Pușcaș, fost Negociator Șef al României cu Uniunea Europeană. “Va trebui să fim foarte prezenți și activi în dezbaterile nu numai din România, pentru ca măcar 7% din fondurile de coeziune să fie destinate sănătății”, a punctat Vasile Pușcaș.
Cristian Pârvan, reprezentantul Asociației Oamenilor de Afaceri din România, a adus perspectiva pragmatică a mediului de afaceri asupra domeniului sănătății, care trebuie privit prin prisma potenţialului pe care îl are de a dezvolta economia şi a creşte Produsul Intern Brut (PIB).
Maria Varga, director, Direcția de Implementare și Coordonare Programe din Ministerul Sănătății, a punctat dificultățile cu care se confruntă proiectele care încearcă să acceseze fonduri europene pe sănătate, pornind de la modul cum sunt încadrate acestea în diferite programe care sunt gestionate la diferite ministere. “Există bucățele de programe unde putem aplica. Constatăm că suntem neeligibili la cele mai multe proiecte, putem aplica numai pentru pregătirea profesională, la Fondul Social European. Trebuie să se stabilească, din punct de vedere politic, dacă se dorește sau nu să dăm bani la sănătate. Contează cum introducem sănătatea în cadrul strategic naţional. Trebuie să stabilim: este sănătatea o prioritate sau nu? Acum nu facem decât să împușcăm puncte disparate”, a spus Maria Varga.
„Propun semnarea şi lansarea unei Scrisori comune prin care România să se lupte pentru un Program Operațional Sectorial dedicat sănătății”, a concluzionat europarlamentarul Cristian Buşoi, după ce a arătat oportunitățile noului cadru financiar european: pe de o parte, programul de sănătate publică a UE “Sănătate pentru creștere”, de 446 milioane de euro, prin care se pot accesa fonduri pentru bolile rare, pentru screeningul pentru cancer, amenințările transfrontaliere, soluții eHealth și pentru evaluarea tehnologiilor medicale, și pe de alta, programul de cercetare și inovare”. Europarlamentarul a adus în discuţie modelul Slovaciei, care, chiar şi în absenţa unui POS separat, a accesat 250 de milioane de euro din fondurile UE în cadrul financiar 2007-2013, modernizând spitalele şi reorganizând sistemul de prevenţie.
Mihaela Luncan, reprezentant al Guvernului în Consiliul de conducere al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, a propus constituirea unui Grup de Lucru format din specialiști care să argumenteze și să fundamenteze propunerea pentru crearea unui POS dedicat Sănătății.
Cristian Luțan, director executiv adjunct la Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente, a punctat efortul industriei farmaceutice de a investi în cercetare și inovare, prin lansarea, la nivel european, de către EFPIA și CE, a “inițiativei de finanțare a cercetării fundamentale în universități și laboratoarele mici”. El a precizat ca finanţarea sănătăţii se va reglementa numai dacă acesta nu va mai fi privită ca o gaură neagră, ci va fi considerată cea mai eficientă investiţie.
Dr. Adrian Cotârleţ, managerul Spitalului de Urgenţă Moineşti, care a accesat fonduri europene pentru reconstrucţia Ambulatoriului de specialitate din spital şi dr. Călin Boeru, directorul Maternităţii din Ploieşti, au subliniat faptul că managerii de spital nu sunt consultaţi direct atunci când se fac diferite legi şi strategii care îi privesc, precum şi lipsa de comunicare coordonată privind fondurile europene disponibile pentru a fi accesate de spitale.
Evenimentul a reunit într-o disputată dezbatere manageri de spital, reprezentanți ai autorităților statului, europarlamentari, reprezentanți ai asociațiilor profesionale, de afaceri și ai organizațiilor de pacienți, în scopul de a dinamiza interesul pentru utilizarea banilor europeni în domeniul sănătății.
16 panelişti şi 50 de participanţi au dezbătut:
• Criza economico-financiară şi presiunile asupra bugetelor sănătăţii publice – soluţii economice, manageriale şi financiare
• Cum să se construiască sisteme de sănătate sustenabile în perioada post-criză?
• Cum poate sistemul de sănătate să ofere îngrijire de înaltă calitate cu resurse financiare reduse?
• Oportunităţi de finanţare a iniţiativelor de sănătate în cadrul Cadrului Financiar Multianual/ Multiannual Financial Framework 2014-2020, propus de Comisia Europeană
• Ce şanse avem pentru un program operaţional sectorial special dedicat sănătăţii?
• Strategia “UE 2020”, noul cadru financiar european (2014-2020) şi finanţarea sistemelor de sănătate – cazul României
Concluzii
• România are nevoie de un Program Operațional pe Sănătate
• Sănătatea şi învăţământul ar trebui declarate priorităţi naţionale
• Trebuie construită o strategie care să se încadreze în noul cadru multianual; s-a propus constituirea unui grup de lucru care să mobilizeze comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii
• Guvernul României abordează politica UE ca politică externă, abordarea de succes ar fi parteneriatul CE-Guvernul României
• Nu există o strategie a guvernului, dar există serioase dificultăţi de comunicare şi informare privind tot ceea ce este legat de proiectele europene în domeniul sănătăţii.