Cea mai comentată carte medicală care s-a scris în România, „Traite de Physiologie Medicale“, de Nicolae Paulescu, a fost republicată în trei volume editate în limba franceză, sub egida Secției de Științe Medicale a Academiei Române. Cei interesați de această monumentală operă a medicinei românești ar trebui să se grăbească s-o achiziționeze, deoarece reeditarea s-a făcut într‑un tiraj redus de 200 de exemplare. Conform prof. dr. Constantin Ionescu-Tîrgoviște, iniţiatorul şi coordonatorul acestui demers, o variantă electronică a lucrării va fi distribuită medicilor diabetologi, cardiologi și endocrinologi. >>>
Academia Română a organizat un memorial Nicolae Paulescu în data de 12 noiembrie 2010, în Aula Mare a instituţiei. Evenimentul a avut loc în cadrul sesiunii de comunicare “90 de ani de la lansarea Tratatului de Fiziologie Medicală a lui Paulescu”, organizată de Secţia de Ştiinţe Medicale. Printre invitaţii de renume care au luat cuvântul în cadrul evenimentului s‑au numărat prof. dr. Constantin Ionescu-Tîrgoviște, președinte al Asociației Medicale Române şi prof. dr. la Institutul național de diabet, nutriție și boli netabolice „N.C. Paulescu”, conf. dr. Maria Moța, UMF Craiova, medic primar diabet, nutriție, boli metabolice şi medicină internă la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, prof. univ. dr. Leon Zăgrean, șeful Catedrei de Fiziologie “N. Paulescu”, prof. univ. dr. Miron Bogdan, vicepreședinte al Societății Române de Pneumologie, şi prof. univ. dr. Maria Dorobanţu, şefa Clinicii de Cardiologie şi Medicină Internă a Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca.
Paulescu, mai mult decât inventatorul insulinei
„Tratatul depășește fiziologia clasică, conținând elemente de spiritualitate și comportament, cum ar fi, de exemplu, conflictele sociale, alcoolismul sau fumatul, care la momentul respectiv nu țineau de domeniul medical”, a explicat acad. Constantin Ionescu-Tîrgoviște, care a mărturisit că tratatul este puțin cunoscut la noi în țară, fiindu-i foarte greu să găsească un exemplar, chiar și în biblioteci. De asemenea, academicianul a vorbit și despre valoarea excepțională din punct de vedere academic a lui Paulescu, exemplificând cu cazul socrului său, care i-a povestit că cel care ajungea pe mâinile lui Paulescu ieșea medic în adevăratul sens al cuvântului.
Tratatul lui Paulescu reflectă în fapt medicina românească, așa cum era ea la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.
Fără să uităm că Nicolae Paulescu este inventatorul insulinei și că încă trebuie să luptăm pentru recunoașterea acestui lucru pe plan mondial, recitirea Tratatului de fiziologie relevă complexitatea personalităţii marelui său autor. Paulescu este cel care a descris în 1910 localizarea diabetului în pancreas și cele două tipuri de diabet, I şi II, dar este și cel care oferea consultații fără plată pentru săraci la actualul Spital de Endocrinologie.
Jumătate din conținutul tratatului este valabil și astăzi
“În medie, 40-50% din conținutul tratatului lui Paulescu este valid și azi, la 90 de ani de la apariția sa, iar acest lucru nu se întâmplă cu prea multe cărți de medicină”, a explicat prof. dr. Miron Bogdan, vicepreședinte al Societății Române de Pneumologie. Lucrarea conține citate, opinii personale ale savantului, rezultate din experiența sa clinică și din cercetarea proprie, dar și citate comentate critic. Tratatul este o esență a gândirii lui Paulescu, în care reflectă principalele priorități ale medicinei mondiale ale vremii. Este vorba despre procesul de coagulare a sângelui, anastomoza mucoasei, a venelor, a ureterului și a coleductului, clasificarea glandelor vasculare, injectarea de colagen în tratamentul anevrismelor, tratamentul cu iodotironină a glandei tiroide, specificitatea celulară a cancerului (specific locului din care pornește), tehnica hipofizectomiei, funcția glicogenică hepatică (a scris zece lucrări pe această temă între 1911 și 1913), conceperea diabetului zaharat ca o tulburare în utilizarea tuturor carburanților biochimici (a încercat izolarea hormonului încă din 1916, numai că izbucnirea războiului l-a oprit din ultima parte a investigației, dar în 1921 această descoperire oferă cheia tratamentului său). Paulescu este primul care descoperă că țesutul adipos visceral este diferit față de cel cutanat. Alte priorități expuse de savant sunt realizarea pancreatectomiei totale, descrierea pentru prima dată a hipoglicemiei terapeutice, dar și relația dintre doză și răspuns, observând un efect imediat după administrare, care atinge maximul la două ore.
Paulescu obține brevetul de invenție legat de pancreină și procedeul fabricării sale pe 10 aprilie 1922, la ora 14.02, ceea ce arată rigurozitatea desăvârşită a savantului. Nicolae Paulescu este considerat cel mai mare om de ştiinţă în medicina românească şi a fost numit post mortem membru al Academiei Române. <<<
