Victor Zota, coordonatorul Agenției Naționale de Transplant: Știrile negative au un efect mai puternic asupra activității de transplant decât cele pozitive

0

Modul în care informațiile legate de procedurile de transplant sunt reflectate în presă are impact asupra ratei donării de organe, influențând pozitiv sau negativ activitatea de transplant. O relatare optimă ar trebui să explice pe înțelesul tuturor procedura medicală, dar și cadrul moral în care poate fi integrată o astfel de decizie, consideră Victor Zota, coordonatorul Agenției Naționale de Transplant.

 

 

 

“Oricât de fantasmagorică ar fi o știre, incredibilă din punct de vedere medical, dacă are o oarecare notă de senzațional prinde foarte bine la populație și are un efect negativ care se întinde pe o perioadă destul de lungă de timp. Un exemplu este discuția despre ambulanța neagră cu număr de Bulgaria care fură copii din România, lansată pe vremea când încă exista OTV-ul. Știrile pozitive referitoare la activitatea de transplant nu au aceleași efecte pe care le are o știre negativă; așadar, ne trebuie mult mai multe știri pozitive sau o succesiune de informații pozitive corecte și bine reflectate în media pentru a crea de-a lungul timpului o opinie favorabilă pentru transplant”, a spus Victor Zota.

Informațiile pe care le transmite media au mai puțină importanță în decizia unei familii de a dona sau de a nu dona, rolul lor este, însă, de a clarifica ce înseamnă donarea, că nu impune riscuri, ce înseamnă donarea post-mortem, în ce condiții se poate face, care este cadrul moral în care se poate desfășura o asemenea activitate.

“Aceste știri care încearcă să clarifice pe limbajul tuturor o operație medicală destul de complexă, chiar din punctul de vedere al specialiștilor, ajută omul să înțeleagă foarte bine despre ce este vorba și apoi să decidă în funcție de informația cumulată pe care o recepționează. Niciodată o știre de genul «Donați-vă organele sau donați-vă un țesut» nu va avea un impact favorabil asupra populației”, afirmă coordonatorul Agenției Naționale de Transplant.

Campaniile de televiziune sunt, în general, mai influente în informarea populației în legătură cu acest subiect decât articolele apărute în presa scrisă, consideră Victor Zota. “În urma campaniilor de la TVR, Pro TV, Prima, oamenii au început să discute în familie, să conștientizeze că aceasta este o realitate, să înțeleagă adevărata dimensiune a activității de transplant, să evite dezinformările și să tragă concluzii care, în general, au fost în favoarea donării”, a spus acesta.

Un caz recent de prezentare într-o lumină nefavorabilă a activității de transplant din România este cel al actorului Alexandru Arșinel căruia i s-a făcut, în urmă cu un an, un transplant de rinichi. O parte a presei a mediatizat atunci intenția Asociaţiei pentru Solidaritate şi Empatie “Claudia Safta” din Cluj-Napoca de a depune o plângere penală pentru ca justiția să lămurească dacă, în cazul actorului, s-au respectat criteriile de transplant.

Rata donării a scăzut, ca urmare a discuțiilor din media, de la șapte la trei donatori pe săptămână, a afirmat atunci prof. dr. Irinel Popescu, directorul Centrului de Chirurgie și Transplant Hepatic Fundeni.

“În loc să prezinți pozitiv acest caz – un om de peste 70 de ani care a beneficiat de donație prin voința unei familii, foarte fericită ulterior că a ajutat o mare personalitate a culturii românești, această intervenție a fost speculată într-un mod negativ și, din nefericire, presa a transmis acest mesaj fără să se intereseze de acele efecte pe care le-ar putea avea. Lucrurile au intrat după aceea pe făgașul normal, dar a fost o intenție evidentă de a paraliza activitatea de transplant”, a spus Victor Zota.

 

 

2013 – creștere de 100% în Transplant

Anul trecut, România a înregistrat cea mai mare creștere a activității de transplant din lume, numărul procedurilor chirurgicale de acest tip realizate în țara noastră dublându-se. “Săptămâna viitoare vom prezenta la Bruxelles o lucrare pe acest subiect. Transplantul este unul dintre cele mai bune lucruri care se întâmplă în medicina românească și trebuie să ne mândrim cu el”, a spus coordonatorul Agenției Naționale de Transplant. În 2014, până în prezent, s-au realizat peste 80 de transplanturi de ficat și peste 200 de rinichi.

 

About Author

Raluca Bajenaru

Comments are closed.