Rata de absorbție a fondurilor europene este extrem de scăzută, în jur de 3% la începutul anului cinci de implementare, acest procent reprezentând valoarea cererilor de rambursare trimise către Comisia Europeană comparativ cu fondurile alocate pentru perioada 2007-2013. Deși plățile se pot face până în 2015, ritmul de implementare a proiectelor este cel mai scăzut comparativ cu celelalte state UE. În sănătate lucrurile stau mai bine având în vedere numărul de proiecte selectate. Acest sector urmează a primi și o realocare de 30 milioane euro pentru infrastructura medicală de la componenta de reabilitare a siturilor poluate, în cadrul programului operațional regional, ne spune Aura Răducu (foto), reprezentantă a DG Regio. Programul prevede fonduri pentru investiții în reabilitarea de spitale și dotarea cu echipamente, dar s-ar putea propune în cadrul altor programe și alte tipuri de proiecte, care să valorifice oportunitățile locale și să ajute la menținerea sănătății. >>>
Cum se vede de la Bruxelles absorbția fondurilor structurale în sănătate ?
Suntem îngrijorați în general din cauza ratei scăzute de absorbție, iar proiectele de sănătate sunt aproximativ în aceeași situație. Noi înțelegem prin gradul de absorbție banii plătiți efectiv la nivelul proiectului – ce s-a cumpărat, ce s-a construit – bani care sunt apoi rambursați de către Comisie, și acest procent reprezintă doar 3% din suma totală alocată pentru perioada 2007-2013.
În sănătate, partea bună este că s-au selectat destul de multe proiecte care se află în stadiu de selecție, contractare și implementare. Pentru aproximativ 40 de spitale au început investițiile de reabilitare și echipare cu aparatură medicală. În toate cele opt regiuni de dezvoltare a început achiziționarea de echipamente pentru acordarea asistenței medicale de urgență.
Există încă probleme din cauza lipsei de experiență a autorităților locale și a managerilor de spitale în pregătirea și implementarea proiectelor. Au dificultăți în elaborarea caietelor de achiziții publice, în elaborarea și în gestionarea contractelor, și din cauza asta lucrurile merg mai greu. Dar odată ce trecem peste prima perioadă, mai grea, de început, sperăm să se vadă rezultatele.
Cât e totalul fondurilor structurale pe sănătate ?
Putem spune ca în cadrul celor șapte programe principale ce finanțează politica de coeziune, domeniul sănătății poate avea între 400 și 500 de milioane de euro, ceea ce ar reprezenta 2- 2,5% din totalul fondurilor structurale și de coeziune alocate României. Cu siguranță această sumă este insuficientă față de nevoi, dar sperăm ca după 2014, în domeniul sănătății să existe o strategie națională de investiții în sănătate și proiecte importante care să poate fi finanțate.
În domeniul dvs. ce s-a accesat pe sănătate? Care sunt oportunitățile ?
S-au selectat proiecte diverse atât din sectorul public cât și cel privat, de la spitale județene, ambulatorii ale spitalelor municipale, ambulatorii de specialitate, echipamente pentru intervenții de urgență și de prim ajutor, un număr mare de întreprinderi care furnizează servicii medicale: cabinete de oftalmologie, stomatologie, radiologie, oncologie, analize medicale, etc. Unele proiecte mici din sectorul privat s‑au încheiat și sunt foarte frumoase. Am întâlnit tineri care au terminat, de exemplu, Facultatea de stomatologie sau medicină generală și și-au deschis cabinete medicale…
Un domeniu important îl reprezintă informatizarea serviciilor medicale care ne-ar duce la ridicarea standardelor de sănătate, o gestionare mult mai bună a resurselor, un acces mai simplu la serviciile de specialitate și o cooperare sporită între instituții și cadrele medicale, precum și la eficientizarea tratamentelor. Sunt câteva proiecte interesante în domeniul cercetării și inovării medicale propuse de universități sau centre medicale. Lista proiectelor contractate se găsește pe www.fonduri-ue.ro.
În ceea ce privește politica europeană, se susține ridicarea standardelor de sănătate, se încurajează utilizarea de noi tehnologii, țările membre sunt sprijinite pentru a da importanță sănătății. Foarte mult se ține cont în politica europeană și în multe state din UE de medicina preventivă. Cred că în România nu se face încă destul pentru acest sector. Este foarte importantă informarea populației privind modul cum să se trateze, cum să se ferească de boli, ce măsuri de prim ajutor pot lua, etc. Rețeaua de medici de familie este bine să devină mai puternică și mai eficientă. Pe lângă investiții, prin programul de resurse umane sau pentru dezvoltarea capacității administrative se pot organiza instruiri și schimburi de experiență pentru persoanele care lucrează în domeniul sanitar.
Care e problema cea mai mare pe care v-o aduc la cunoștință ?
Au fost probleme foarte mari în ceea ce privește cofinanțarea pentru sectorul privat în cazul micro-întreprinderilor. Inițial cofinanțarea era de 30%, dar anul trecut s-a eliminat, având în vedere criza economică. În runda a doua de proiecte, microîntreprinderile pot primi sută la sută din valoarea proiectului până la 200.000 de euro. Acum avem un număr mare de proiecte pentru sectorul privat cu o valoare totală mult mai mare decât bugetul. Și sperăm să avem posibilitatea să mai realocăm niște fonduri, pentru că aici cererea este mare și căutăm soluții de realocare de la componentele care au mai puține proiecte. În cadrul Programului regional, există o finanțare pentru reabilitarea zonelor poluate unde nu există suficiente proiecte mature. S-a solicitat o modificare de program și realocare pe alte componente, inclusiv sănătate. Este vorba de 30 de milioane de euro (fonduri europene și naționale), pentru completarea unor proiecte pe spitale.
Există realocări și pentru sectorul privat și pe cel public ?
Este o altă sumă pentru microîntreprinderi și structuri de afaceri. Există încă posibilități pentru structuri de afaceri în domeniul sănătății, sau în domeniul medicinii alternative, de exemplu… Trebuie încurajată diversificarea medicinii, și autoritățile române pot să găsească și alte tipuri de proiecte pentru susținerea sănătății, de exemplu turismul de sănătate, balnear, având în vedere și oportunitățile țării. Privind-o din afară, se vede cât de multe oportunități neutilizate, frumuseți și bogații naturale avem.
Pe acest segment sunt proiecte ?
Cred că au început să se identifice și să se pregătească astfel de proiecte. Sunt proiecte de spa-uri, baze de tratamente, au început să fie mai multe și mai consistente. Avem foarte multe ape sulfuroase, gazoase, de tratament, saline și lacuri sărate; sunt foarte multe țări care nu au aceste resurse nemaipomenite.
Un proiect care ar fi minunat pentru viitor, de exemplu, o combinație între turism și sănătate, cred că s-ar putea face în zona Ocnele Mari unde s-a creat un lac sărat prin prăbușirea salinei. Discutând cu niște experți străini implicați într-un studiu făcut în ’95, care au analizat ce urma să se-ntâmple la salină, ne-au zis că ar trebui să fim fericiți, pentru că ar putea să iasă cea mai valoroasă stațiune de turism și de sănătate din Europa. Pentru că nimeni nu are hectare de lac de apă sărată care poate să trateze toate bolile reumatice. “Dărâmați tot și faceți o mare stațiune balneară, să fi avut noi asta…”, spuneau experții. Noi o privim din păcate ca un dezastru, iar alții văd oportunitatea.
Cu ce mesaj veniți de la Bruxelles pentru autoritățile române ?
Este important ca autoritățile să ia măsuri pentru creșterea absorbției fondurilor și implementarea mai rapidă a proiectelor. Rata de absorbție e mică pentru că a fost și această perioadă de pregătire și contractare. Foarte multe proiecte sunt în contractare, nu a început încă să se vadă efectul acestor proiecte, mai durează, sperăm cât mai puțin.
Sănătatea este un domeniu cu multe probleme, le știm cu toții, este încă departe de standardele europene și cred că trebuie privit cu mai multă atenție în viitor și trebuie făcute niște analize mai aprofundate. Lipsesc poate proceduri, norme, gestionarea eficientă a resurselor, etc. În cazul autorităților locale, deși s-au descentralizat la nivelul lor multe spitale și servicii medicale, este o lipsă de proceduri și reguli. Comisia a finanțat câteva studii pe diverse domenii pentru a vedea capacitatea autorităților locale de a gestiona investiții, și unul din aceste studii, făcut în domeniul sănătății, ne-a arătat blocajele și problemele care apar în pregătirea și implementarea proiectelor și ce s-ar putea face pentru a îndrepta lucrurile.
Puteți puncta ?
Managerii de spitale nu au experiență în a gestiona proiecte de investiții, toate instruirile la care participă un manager de spital nu cuprind și gestionarea unor proiecte de investiții, cum să gestioneze un proiect, cum să facă un contract de achiziții astfel încât lucrurile să iasă de calitate.
Există însă o afluență de proiecte. Când estimați că se va vedea în rata de absorbție ?
Într-un an mă aștept să se vadă un progres evident în rata de absorbție, cu siguranță. Suntem deja în perioada în care se începe implementarea multor proiecte. Dacă nu se vede la anul pe vremea asta înseamnă că ne-am blocat undeva, și sperăm să nu se întâmple. <<<