Motto: “Un popor care nu-și cunoaște istoria este ca un copil care nu-și cunoaște părinții”
Nicolae Iorga
Organizatorul Jubileului de Platină și al funeraliilor reginei Elisabeta a II-a, precum și al ceremoniei militare a Încoronării regelui Charles al III-lea și a reginei Camilla, este un general britanic de origine română, prințul Christopher (Chris) J-N Ghyca, purtător de gene mușatine (Fig. 1). Tatăl său, generalul Ioan-Nicolae/John-Nicholas Ghica/Ghyca (1928-2003), era fiul Valentinei Bibescu (1903-1976), purtătoare de gene mușatine, și al lui Dimitrie N. Ghica-Comănești (1904-1989), descendent mușatin, care era văr de rangul II cu Profesorul Matei Balș (1905-1989), și el urmaș mușatin în linie directă. Străbunicii paterni ai generalului Chris Ghyca erau prințul George Valentin Bibescu (1880-1941) și prințesa Marta Bibescu, născută Lahovary (1886-1973), purtătoare de gene mușatine (Fig. 2 și Fig. 3).
Prințul Chris Ghyca face parte din ramura moldavă a ghiculeștilor. Un strămoș în linie directă, Gheorghe Ghica (1600-1664), a fost fondatorul dinastiei Ghica în Țările Române, fiind Voievod în Moldova (martie 1658 – septembrie 1659) și Voievod în Valahia (noiembrie 1659 – septembrie 1660). Iar doi ascendenți colaterali au stat pe tronul Moldovei: Grigore III Ghica Vodă (1724-1777; 1764-1767 și 1774-1777), respectiv Grigore V. Ghica Vodă (1807-1857; 1849-1853 și 1854-1856). Grigore III a domnit și în Valahia, între 17 octombrie 1768 și 5 noiembrie 1769. Pe tronul valah a mai stat un strămoș, Vodă Gheorghe Bibescu (1804-1873; 1842-1848), bunic al străbunicului patern al generalului Chris Ghyca, George Valentin Bibescu. Iar prin străbunica Marta Bibescu, Christopher Ghyca este urmaș de a 9-a generație a primului Domnitor fanariot din Țările Române, Nicolae Mavrocordat (1670-1730).
I. Ascendenții mușatini (via Dimitrie Ghica-Comănești, bunic)
- Bogdan I “Întemeietorul” (1308-1367), voievod al Maramureșului (1330-1342 și 1355-1359), Primul voievod al Modovei (1359-1363 și1365-1367) (Fig. 4), căsătorit cu Maria (c.1315 – ?); trei copii: Ștefan (? -1358); Mușata/Margareta (c.1330-c.1390); Lațcu Vodă (1345-1375; 1368-1375).
- Mușata/Margareta (c.1330 – c.1390), căsătorită cu Costea/Ștefan (c.1328-c.1387), voievod de Sepeniț (1373-1377), voievod al Moldovei (1373-1375); patru copii: Calinica Mușat (1340-1439), căsătorită cu Radu I Basarab (1330-1383), voievod al Valahiei (c.1377-1383); Petru II Mușat Vodă (? -1391; 1375-1391); Roman I Mușat Vodă (1365-1394; 1391-1394); Ștefan I Mușat Vodă (1364-1399; 1394-1399).
- Roman I Mușat (? -1400), voievod al Moldovei (1391-1394), căsătorit cu Anastasia (? – ?); patru copii: Iuga Vodă Ologul (? -1400; noiembrie 1399 – iunie 1400); Alexandru I Vodă cel Bun (c.1383-1432; 1400-1432); Bogdan (? – ?); Mihail (? – ?).
- Alexandru I Mușat cel Bun (c.1383-1432), voievod al Moldovei (1400-1432); patru soții și mai multe țiitoare: prima soție, Margit Banffy (1375-1400), doi copii: Roman Mușat (1395-1432) și Alexandru Mușat (1397-1432); a doua soție, Anna Neacșa de Podolia (c.1380-1420), doi copii: Cneajna Vasilisa Mușat (c.1394-1462), căsătorită cu Vlad II Dracu Basarab (>1395-1447; 1436-1442 și 1443-1447); Iliaș I Mușat (1409-1448), voievod al Moldovei (1432-1433 și 1435-1443), covoievod cu Ștefan II; a treia soție, Ringala Elisabeta (1367/1369-1423/1430), căsătorie (1419), divorț (1421), fără copii; țiitoare, Marenca (? – ?), un copil: Petru III Mușat (1422-1452), voievod al Modovei (1443-1445), covoievod cu Ștefan II (iulie – decembrie 1447), covoievod cu nepotul Roman II (1426-1448; iulie 1447 – februarie 1448), și singur (februarie – octombrie 1448); țiitoare Stanca (c.1395 – ?), un copil: Ștefan II Mușat (c.1410-1447), voievod al Moldovei (1443-1447), covoievod cu Iliaș I (1435-1443), și cu Petru III (1443-1445); țiitoare NN (? – ?), un copil: Bogdan II Mușat (1409-15 octombrie1451); țiitoare NN (? – ?), un copil: Petru Aron Mușat (1422-1469), voievod al Moldovei (15 octombrie 1451-februarie 1452, august 1454-februarie 1455 și mai 1455- aprilie 1457), ucigaș al fratelui vitreg Bogdan II Vodă, drept răsplată nepotul Ștefan III Mușat, fiul lui Bogdan II, îl capturează în Transilvania pe Petru Aron și-l execută prin decapitare (1469).
- Bogdan al II-lea Mușat (1409-1451), voievod al Moldovei (1449-1451), căsătorit cu Doamna Oltea (1405-1465); un copil: Ștefan cel Mare (1438/1459-1504). Bogdan II a fost ucis-decapitat de către fratele său vitreg, Petru Aron Mușat, la Reușeni, la o nuntă (15 octombrie 1451).
- Ștefan III Mușat cel Mare (1438/1459-1504), voievod al Moldovei (1457-1504), prima soție – Evdochia de Kiev (c.1445-1467), trei copii: Alexandru (1464-1496); Petru (c.1465-1480) și Elena Voloshanka (c.1467-1505), căsătorită la Moscova cu Ivan Ivanovici cel Tânăr (1458-1490); a doua soție, Maria Asanina Paleoghina de Mangop (? – 1477) – o fată NN; a treia soție – Maria Voichița Dracula (1457-1511), doi copii: Bogdan cel Orb (1479-1517) și Maria Cneajna Wisniowiescka (c.1490-1518); țiitoare, Maria Răreșoaia de la Hârlău (? – ?), un copil: Petru Rareș (1483-1546).
- Petru IV Rareș Mușat (1483-1546), voievod al Moldovei (1527-1538 și 1541-1546); prima soție, Maria (?- 1529), trei copii: Ana (? – ?), Doamnă a Valahiei (1530-1532), prin căsătoria cu Vodă Vlad Înecatul (c.1508-1532; 1530-1532); Chiajna Ana (c.1525-1588), Doamnă a Valahiei (1545-1552, 1553-1554 și 1558-1559), prin căsătoria cu Vodă Mircea Ciobanul (1508-1559; 1545-1552, 1553-1554 si 1558-1559); Maria (? – 1615/1616); Bogdan (? – ?); a doua soție, Elena Ecaterina Brancovici (1493-1553), trei copii: Iliaș II Rareș (1531-1553), voievod al Moldovei (1546-1551); Ștefan VI Rareș (1531-1552), voievod al Moldovei (1551-1552); Ruxandra (1538-1570), Doamnă a Moldovei (1552-1561 și 1564-1568), prin căsătoria cu Vodă Alexandru Lapușneanul (1498-1568; 1552-1561 și 1564-1568); Iancul Sasul (? – 1582), voievod al Moldovei (1579-1582), bastard a lui Rareș Vodă cu Ecaterina din Brașov (soția primarului Jorge Weiss).
- Maria P. Rareș Mușat (? -1615/1616), căsătorită cu logofătul Ion Movilă (? -1570); trei copii: Ieremia I. Movilă Vodă (1555-1606); Simion I Movilă Vodă (c.1559-1607); Gheorghe I. Movilă (c. 1540-1605), mitropolit al Moldovei (1588-1591 și 1595-1605).
- Simion I. Movilă (c.1559-1607), voievod al Valahiei (noiembrie 1600 – iunie 1601 și octombrie 1601- iulie/august 1602) și al Moldovei (iulie 1606 – septembrie 1607), căsătorit cu Marghita Hâra; cinci copii: Petru (1596-1646), mitropolit al Kievului (1633-1646); Moise (1596-1661), voievod al Moldovei (1630-1631 și 1633-1634); Gavrilă (? -1635), voievod al Valahiei (august – septembrie 1616 și 1618-1620); Mihai (? -1608), voievod al Moldovei (septembrie – octombrie 1607 și noiembrie – decembrie 1607); Ioan (? -1644).
- Ioan S. Movilă (? -1644), căsătorit cu NN (? – ?), o fată, Ileana I. Movilă (c.1640-1691).
- Ileana I. Movilă (c. 1640-1691), căsătorită cu cronicarul Miron Costin (1633-1691); cinci copii: Nicolae (1660-1712); Ioan (? – ?); Tudoșca (1665-1720); Safta (c.1668-c.1725); Maria (1670-c.1725).
- Ioan M. Costin (? – ?), hatman, căsătorit cu Safta/Sanda Jora; doi copii, Nicolae I Costin (? – ?) și Ilincuța I Costin, căsătorită Cuza.
- Nicolae I. Costin (? – ?), jitnicer, căsătorit cu Anastasia Rosetti (? – 1765) ; o fată: Casandra N. Costin (? – ?).
- Casandra N. Costin (? – ?), căsătorită cu Gheorghe-Iordache Cantacuzino din Deleni (1723-1798); trei copii: Maria, Zoe și Toma.
- Maria Ghe-I. Cantacuzino-Deleanu (1753 -1819), căsătorită cu Constantin D. Ghica (1745-1818); patru copii: Dimitrie-Dumitrache (1780-1835); Alexandru (1782-1850); Ecaterina (1785-1870); Gheorghe (1788-1850). Primul născut, Dimitrie C. Ghica, mare vistiernic, va întemeia ramura Comănești a familiei; secundul, Alexandru C. Ghica, mare spătar, mare vornic, mare logofăt, mare cancelar al Moldovei, va fi tată de Domnitor moldovean – Grigore V. Ghica (1807-1057; 1849-1853 și 1854-1856), iar fratele cel mic, Gheorghe C. Ghica, mare logofăt, va genera ramura Deleni a ghiculeștilor. Fiica Ecaterina C. Ghica, căsătorită Rosetti-Roznovanu, anterior Sturdza, va avea urmașe, din a doua căsătorie, ce se vor mărita cu nobili din imperiul țarist.
- Dimitrie-Dumitrache C. Ghica Comănești (1780-1835), căsătorit cu Zoe Rosetti (1790- c.1825); trei copii: Maria-Marghiolița Ghica-Comănești (1805-1887), cea mai frumoasă femeie din istoria Moldovei, căsătorită de trei ori, – primul soț, Neculai Sturdza (? -1832), beizadeaua lui Vodă Ioniță Sandu Sturdza (1760-1842; 1822-1828), – al doilea soț, Costache Sturdza (c.1777-1857), – al treilea soț, Nicolae Rosetti-Roznovanu (1794-1858); Elena Ghica Comănești (1812-1881), căsătorită cu Nicolae Grecianu (? – ?) și Alexandru Sturdza (? – ?); Nicolae/Nicu Ghica-Comănești (1815-1851).
- Nicolae/Nicu D. Ghica-Comănești (1815-1851), doctor în drept, căsătorit cu Ecaterina (Catinca) Plagino (1820-1881); șase copii: Dimitrie (31 decembrie 1839-1925) – geamăn cu Eugen (1 ianuarie 1840-1914); Gheorghe (1844-1917); Natalia (1842-1849); Maria (1851-1885), nora lui Vodă Barbu Știrbei (1799-1869; 1849-1853 și 1854-1856), prin căsătoria cu prințul Alexandru B. Știrbei (1837-1895).
- Dimitrie N. Ghica-Comănești (1839-1925), născut în ultima noapte a anului 1839, a absolvit Dreptul la Universitatea Humboldt din Berlin; căsătorit cu Zoe Lahovary (1851-1902); doi copii: Maria Ghica-Comănești (1870-1950), căsătorită cu generalul Leon Mavrocordat (1858-1939), și Nicolae Ghica-Comănești (1875-1921). Dimitrie a fost prefect al județului Bacău și, timp de 20 de ani (1872-1892), deputat în Parlamentul României, cât și unul dintre cei mai mari exploratori români – expediție în Țara Somalilor (1895-1896), cornul oriental al Africii (Somalia de astăzi și colțul sud-estic al Etiopiei). Expediția a făcut-o împreună cu fiul său, Nicolae. Dimitrie a fost constructorul Palatului Ghica de la Comănești (1880), arhitect Albert Galleron (1846/1847-1930).
- Nicolae D. Ghica Comănești (1875-1921), studii de drept în Elveția; căsătorit cu Lucia „Yvonne” Ioana Băleanu (1883-1969); patru copii: Dimitrie (1904-1989); Eugen (1909-1972); Yvone (1910-1941); Nicolae (1920-?). Nicolae a fost diplomat, ministru al lucrărilor publice în Guvernul Marghiloman (5 martie-23 octombrie 1918), mare explorator și vânător, cu expediții în Țara Somalilor – împreună cu tatăl său, Dimitrie – ulterior în Statele Unite, Canada, Alaska. Nicolae s-a sinucis în anul 1921, în urma unor încurcături financiare la Banca Națională.
- Dimitrie N. Ghica Comănești (1904-1989), căsătorit cu Valentina Bibescu (1903-1976);
- Ioan Nicolae/John-Nicholas D. Ghica (1928-2003)
- Christopher (Chris) J-N Ghica (n. 1969).
II. Ascendenții ghiculești și mușatini (via Dimitrie N. Ghica Comănești, bunic)
- Gheorghe Ghica (1600-1664) etnic arbănaș/albanez; vornic în Moldova al Țării de Jos, capuchehaie moldavă la Țarigrad/Istanbul; voievod al Moldovei (martie 1658 – noiembrie 1659), voievod al Valahiei (noiembrie 1659 – septembrie 1660), fondator al Dinastiei Ghica în Țările Române (Fig. 5); căsătorit cu Ecaterina Vlastou, doi copii: Grigore I Ghica Vodă și Anastasia Ghica (? -1646), prima soție a lui Constantin Cantemir (1612-1693), voievod al Moldovei (1685-1693).Grigore I Ghe. Ghica (1628-1675), voievod al Valahiei (1660-1664 și 1672-1673), căsătorit cu Maria Sturdza; cinci copii: Ion Ghica (1656-1664); Matei Ghica (1664-1708); Maria Ghica (1669 – ?), căsătorită Sturdza, Cristina Ghica (1672 – ?), căsătorită cu beizadea Iordache Rosetti (1662-1703); Ruxandra Ghica (? – ?), căsătorită cu Theodor Calimachi/Călmuș (1660-1740).
- Matei Gr. Ghica (1664-1708), căsătorit cu Ruxandra Mavrocordat (1673-1736); cinci copii: Maria Ghica (1694 – ?), căsătorită Vlastou, ulterior Mamona; Grigore II Ghica Vodă (1695-1752); Sultana Ghica (1697 – ?); Alexandru Ghica (1698-1741); Scarlat Ghica (1702 – ?).
- Alexandru Matei Ghica (1698-1741), căsătorit cu Helena Euphragiotissa; cinci copii: Matei Ghica (1717-1773); Dimitrie Ghica (1718-1807); Zoe Ghica (1720 – ?), căsătorită cu Ioniță Cantacuzino-Deleanu (1721-1789); Smaranda Ghica (? – 1787), căsătorită cu Lucache Iancoleu; Grigore III Ghica Vodă (1729-1777); Profira Ghica (? – ?), căsătorită cu Iordache Razu; Ralița Ghica (? – ?), căsătorită cu Manolachi Giani Ruset (1715-1794), voievod al Valahiei (mai 1770-octombrie 1771) și voievod al Moldovei (mai 1788 – octombrie 1788); Ecaterina Ghica (c.1725 – ?). Alexandru Matei Ghica a fost mare dragoman al Porții Otomane (1727-1740), decapitat de către turci în anul 1741!
- Ecaterina A.M. Ghica (c.1725 – ?), căsătorită cu Dimitrie Gheorghiade Suldgearoglu (1745-1818); cinci copii: Gheorghe Gheorghiadi Ghica (1739-1801) – bei de Metilene (1739-1801); Constantin Gheorghiadi Ghica (1745-1818); Smaragda Gheorghiadissa Ghica (? -1787), căsătorită cu Constantin Moruzzi (1730-1787), voievod al Moldovei (1777-1782), Euphrosine Gheorghiadissa Ghica (>1750 – ?), căsătorită cu Dr. Nikolos Manos (1720 – ?).
- Constantin D. Ghica (1745-1818), căsătorit cu Maria Ghe-I. Cantacuzino-Deleanu (1753-1819), purtătoare de gene mușatine; patru copii: Dimitrie-Dumitrache (1780-1835); Alexandru (1782-1850); Ecaterina (1785-1870); Gheorghe (1788-1850).
- (vezi „I.”: 16. – 22.).
III. Ascendendenții mușatini și mavrocordați (via Valentina Bibescu, bunică)
1.- 6. (vezi „I.”)
- Bogdan III cel Orb (1479-1517), voievod al Moldovei (1504-1517), trei căsătorii: Anastasia (?-1512), Stana (?-1518) și Ruxandra Dracula (?-?), fară urmași. Trei copii nelegitimi: Ștefăniță Vodă (1506-1527; 1517-1527); Alexandru Cornea Vodă (1490-1541; decembrie 1540 – 5 martie 1541); Alexandru Lăpușneanu (1499-1568), mamă Anastasia din Lăpușna (?-?).
- Alexandru Lăpușneanu (1499-1568), voievod al Moldovei în două rânduri (1552-1561 și 1564-1568), căsătorit cu Ruxandra Rareș (1538-1570), un copil: Bogdan IV Lăpușneanu (1555-1574), voievod al Moldovei (1564-1568); țiitoare NN, doi copii: Aron Emanuel „Tiranul” (>1560-1597), voievod al Moldovei (1592-1595) și Petru VI Cazacu (1570-1592), voievod al Moldovei (august – 25 octombrie 1592); țiitoare NN, un copil Ilie/Iliaș de Moldova (? – ?).
- Ilie/Iliaș de Moldova (?-?), căsătorit cu NN, doi copii: Alexandru IV Iliaș (?-1666), voievod al Valahiei (1616-1618 și 1628-1629), voievod al Moldovei (1620-1621 și 1632-1633) și Casandra Mușat (?-?).
- Casandra Mușat (?-?), căsătorită cu Ioan/Constantin Chirisoscleos (?-?), logofăt al Patriarhiei Ecumenica; trei copii: Sultana Chirisosscleos (1640-1694); NN Chrisoscleos (?-1675); Constantin Aristachi Chirisosscleos (?-1711).
- Sultana Chirisoscleos (1640-1694), căsătorită cu Alexandros Mavrocordatos Exaporitul (1641-1709), mare dragoman; copii: Nicolae Mavrocordat (1670-1730); Ruxandra Mavrocordat (1673-1736), căsătorită cu Matei Gr. Ghica (1664-1708); Scarlat „Scarlatache” Mavrocordat (1678-1699); Helena Mavrocordat (1682-1722), căsătorită cu beizadea Ioan Rosetti (1660-1750); Elena Mavrocordat (1682-1722); căsătorită cu Richard Kemble (1679-1720).
- Nicolae Mavrocordat (1670-1730), voievod al Moldovei (25 ianuarie – 21 noiembrie 1710 și 1711-1715), voievod al Valahiei (1715-1716 și 1719-1730), (Fig. 6), căsătorit cu Casandra Cantacuzino (1682-1713), Pulcheria Tzouki (?-?) și Smaragda Stravopoleos (?-?); nouă copii cu a doua soție: Scarlat Mavrocordat (1701-?); Ruxandra Mavrocordat (1702-?), căsătorită cu Jean Alevra (?-?); Maria Mavrocordat (1706-1725), căsatorită cu Jean Scarlatos (?-?); Constantin Mavrocordat (1711-1769); voievod al Valahiei și al Moldovei; Ion Mavrocordat (1712-1747), voievod al Valahiei (1743-1747). Vodă Nicolae Mavrocordat a mai avut doi copii cu utima soție: Alexandru Mavrocordat (1720-1790) și Sultana Mavrocordat (1721-?), căsătorită cu Dimitrie Moruzi (?-1741), mare postelnic al Moldovei (1741).
- Constantin Mavrocordat (1711-1769), voievod al Valahiei în șase rânduri (15 septembrie-17 octombrie 1730, 1731-1733, 1735-1741, 1744-1748 și 1756-1758) și voievod al Moldovei de patru ori (1733-1735, 1741-1743, 1748-1749 și 29 iunie-23 noiembrie 1769), căsătorit cu Smaragda Cantacuzino (>1700-1730); șase copii: Smaragda Mavrocordat (1735-?); căsătorită cu Ion Racoviță (1707-1786); Ion Mavrocordat (1740-?); Alexandru I Mavrocordat „Deli-bey” (1742-1812), voievod al Modovei (1782-1785); Demetre Mavrocordat (1744-1817); Maria Mavrocordat (?-1770), căsătorită cu Iordache Balș (1742-1812).
- Demetre Mavrocordat (1744-1817), căsătorit cu Maria Sturdza (?-?); trei copii: Constantin Mavrocordat (1773-1852); Alexandru Mavrocordat (1775-1861); Smaragda Mavrocordat (?-1844), căsătorită cu Ion Neculce (?-?).
- Constantin Mavrocordat (1773-1852), căsătorit cu Casandra C. Balș (1795-1835); doi copii: Nicolae Mavrocordat (1812-1874) și Alexandru Mavrocordat (1819-1895).
- Alexandru „Ursu” Mavrocordat (1819-1895), căsătorit cu Therese Viola (?-?), Caterina Siro-Paul (?-1852) și Elise Millo (?-?); șase copii cu ultima soție: Constantin Edgar Mavrocordat (1857-1934); Emil Mavrocordat (1858-1892); Leon Mavrocordat (1858-1939), căsătorit cu Maria D. Ghica-Comănești (1870-1950); Smaranda Mavrocordat (1861-1920), căsătorită cu Ion Lahovary (1844-1915); Nicolae Mavrocordat (1864-?).
- Smaranda Mavrocordat (1861-1920), căsătorită cu Ion Lahovary (1844-1915); cinci copii: Ioana „Jeanne” Lahovary (1882-1911), căsătorită cu Constantin C. Olănescu (?-?) și Radu Văcărescu (?-?); Gheorghe Lahovary (1884-1892); Martha Lucia Lahovary (1886-1973), căsătorită cu George Valentin Bibescu (1880-1941); Magdalena Lahovary (2893-1981), căsătorită cu Giovanni Quaranta (1887-1958); Margareta Lahovary (1897-1918), suicid.
- Marta Lucia Lahovary (1886-1973), căsătorită cu George Valentin Bibescu (1880-1941), copii: Valentina Bibescu (1903-1976).
- Valentina Bibescu (1903-1976), căsătorită cu Dimitrie N. Ghica-Comănești (1904-1989), trei copii: Ion; Ioan-Nicolae/John-Nicholas Ghica/Ghyca (1928-2003) și George Dimitrie Bibescu (n.1936).
- Ioan-Nicolae/John-Nicholas Ghica (1928-2003), căsătorit cu Judith-Marie Dawidson-Smith (n.1938), un copil Christopher (Chris) (n. 1969).
- Christopher (Chris) Ghica (n. 1969).
IV. Ascendenții bibești (via Valentina Bibescu, bunică)
- Gheorghe Bibescu (1804-1873), Voievod al Valahiei (1842-1848) (Fig. 7), căsătorit cu Zoe Brâncoveanu, născută Mavrocordat (1800-1892); 4 băieți și 4 fete: Grigore Brâncoveanu (1827-1886), tatăl scriitoarei Ana Brâncoveanu, contesă de Noailles (1876-1933); Nicolae Bibescu (1831-1890); George Bibescu (1834-1902); Alexandru Bibescu (1842-1911); Elisabeta Bibescu, căsătorită Filipescu (1825-1909); Sofia Bibescu (1826-1851); Ecaterina Bibescu, căsătorită Florescu (1827-1866); Zoe Bibescu, căsătorită Cantacuzino (1836-1858); a doua soție Maria Văcărescu, fostă Ghica (1815-1859); două fete: Maria Bibescu, căsătorită Montesquiou-Fezensac (1845-1829) și Elena Maria Sofia, căsătorită de Boise Courval (1845-1929).
- George Bibescu (1834-1902), căsătorit cu Valentina de Riquet (1839-1914); doi băieți și două fete: George Bibescu (1878-1879); George Valentin Bibescu (1880-1941); Marcela Bibescu, căsătorită Cantacuzino (1873-1957); Nadejdea Bibescu, căsătorită cu Știrbei (1876-1955).
- George Valentin Bibescu (1880-1941), căsătorit cu Marta Lucia Lahovary (1886-1973), o fată, Valentina Bibescu (1903-1976).
- (vezi „III”: 19. – 21.).
În urma cercetării genealogice, se poate afirma fără tăgadă: Generalul britanic de origine română Christopher Ghyca este urmaș de a 21-a generație al lui Vodă Bogdan I Întemeietorul Moldovei; urmaș de a 12-a generație al lui Gheorghe Ghica Vodă, fondatorul dinastiei Ghica în Țările Române; urmaș de 9-a generație al primului Voievod fanariot din Moldova și Valahia, Nicolae Mavrocordat, purtător de gene mușatine și urmaș al lui Gheorghe Bibescu Vodă, de a 5-a generație!
Următorii patru suverani mușatini ai Moldovei: Bogdan I Vodă, Doamna Mușata/Margareta, Roman I Vodă și Alexandru I cel Bun Vodă sunt ancestori comuni pentru regele Charles al III-lea, Vlad III Țepeș Dracula, Mircea II Dracula, Radu cel Frumos Dracula, cât și pentru toți descendenții mușatini, dintre care amintim pe Ștefan cel Mare, Alexandru Ioan Cuza, Ferdinand I Întregitorul, Mihai I și Majestatea Sa Margareta, precum și pentru Generalul britanic Christopher (Chris) Ghyca!