De multe ori avem foarte multe sau măcar destule și nu reușim să le înțelegem și să le apreciem. E ca atunci când în casă cam ai de toate, dar când ai nevoie de ceva anume nu mai știi unde l-ai pus. Îl ai, ai cumpărat aparatul, dar îți mai trebuie un ștecher de 3 lei. Sau lucrurile nu sunt așezate într-o ordine logică, astfel încât să îl iei cu ușurință. Ai pus medicamentele undeva după șifonier, și trebuie să îl dai deoparte cu ultimele puteri ca să ajungi la ele.
Sunt mici detalii care asigură o funcționare eficientă, mici lucruri care se pot îmbina într-un parcurs eficient, logic și coerent, un timp puțin alocat zilnic pentru un mai bine, dar pe care nu le facem ca să trăim mai bine. Nu, nu scriu despre organizarea casei, deși nici acesta nu e un subiect derizoriu, dimpotrivă, pentru că și casa noastră suntem tot noi. Cumva e logic, nu-i așa, pentru că ne cuprinde și ne reflectă, așa cum cine suntem noi se reflectă în tot ceea ce facem.
Nu, nu scriu despre organizarea casei. Sau de fapt, dacă mă gândesc bine și privesc mai de la distanță, tot despre o casă e vorba. Despre o casă mai mare. Cea din interiorul granițelor țării, cea în care vrem să ne menținem sau să ne facem bine.
În România există tratamente, medicamente, aparatură, accesibilitate, specialiști, reglementări, unele bune, dar cumva când să le pui pe toate astea într-o coerență, ca lucrurile să funcționeze optim, ne blocăm. Dirijorul ori nu aude bine toate instrumentele, ori le dă mai tare numai pe unele, din diferite motive, ori nu e de-acolo, ar avea o altă menire dar a luat totuși postul din alte motive. Ori nu vrea să respecte partitura divină a lui Mozart și o agrementează cu sunete stridente de telefon. Ajungi să te bucuri că unul dintre cele mai mari genii ale omenirii nu mai aude și nu se poate întoarce în mormânt.
Și-atunci e vorba de asumare. Cineva care să se ridice în sala de spectacol și să spună, ca în povestea “Hainele cele noi ale împăratului”, că împăratul e gol. Cineva care să știe cum să așeze lucrurile într-o ordine și să fie angajat să o facă. Cineva care știe cum și care își asumă să o facă. Sau chiar de noi înșine, care putem începe să facem ordine, mai întâi, într-un sertar. Cu timpul, vom deveni mai experimentați în a înțelege mai bine armonia. Pornind de la un detaliu, în timp, casa începe să capete coerență și formă.