Bolile pulmonare au nevoie de o atenție sporită pentru că 28 de oameni mor zilnic în România din cauza cancerului bronho- pulmonar. Iar un sfert dintre accidentele care au loc în țara noastră sunt cauzate de adormirea la volan – iată impactul tragic al medicinei somnului. Sunt doar două exemple care ar trebui să suscite atenția autorităților pentru a lua măsuri ferme și imediate.
În raportul Starea Sănătății în Uniunea Europeană, publicat de Comisia Europeană în decembrie 2021, România este pe primul loc la mortalitatea din cauze tratabile și pe locul 3 la mortalitatea din cauze prevenibile. În ce măsură măsurile de prevenție și diagnostic precoce ar putea contribui la scăderea mortalității din cauze tratabile și prevenibile?
În 2022, speranța de viață la naștere, în România, a fost de 75,3 ani (71,5 ani la bărbați și 79,3 ani la femei). A crescut mai lent între anii 2010 și 2019, comparativ cu alte țări europene, iar pandemia COVID-19 a făcut ca acest indicator să scadă cu 0,3 ani. Cea mai ridicată speranță de viață în UE s-a înregistrat în Spania – 83,2 ani, urmată de Suedia – 83,1 ani, Italia și Luxemburg, fiecare cu câte 83 ani. Media UE este de 80,7 ani.
Factorii de risc principali ai afecțiunilor respiratorii sunt fumatul, expunerea la noxe în cadrul muncii dar și poluarea atmosferică, consumul de alcool, lipsa acoperirii largi prin vaccinare, obezitatea, sedentarismul, insuficiența disciplinei pentru o viață sănătoasă și pentru respectarea recomandărilor medicale, insuficiența managementului bolilor în echipe multidisciplinare după protocoale naționale și internaționale. Unul din cinci adulți este fumător (peste media UE, de 19%), iar consumatorii de alcool sunt de aproape două ori mai mulți la noi (35%, față de 19% media UE). Prevalența fumatului a scăzut la jumătate în ultimii 15 ani prin eforturile medicilor pneumologi și a legislației antifumat implementate în România. Rata obezității este ridicată (11% adulți obezi, 58% supraponderali, iar 15 – 20% dintre copii sunt obezi), comparativ cu 16%, media europeană.
În 2021, doar 34,8% din populația cu indicație de vaccinare cu vârsta ≥65 ani a primit un vaccin antigripal, și mult mai puțin dacă ne referim la vaccinarea antipneumococică.
România poate depăși repede aceste deficiențe dacă există un climat de liniște, voință politică, expertiză în conducerea sistemelor de sănătate, digitalizarea programelor, respectarea protocoalelor medicale, creșterea personalului de îngrijire și a dotării materiale și mai ales prin creșterea veniturilor CNAS prin creșterea numărului de asigurați contributivi. Sunt necesare creșterea informării populației privind utilitatea controalelor periodice medicale și a respectării lor.
Care este situația privind mortalitatea din cauze tratabile și din cauze prevenibile în cazul bolilor pulmonare?
În România se înregistrează o mortalitate ridicată a cancerului bronho-pulmonar (CBP), locul I din toate decesele prin cancer la bărbat și la femeie, cu peste 11.000 de cazuri noi diagnosticate anual și 28 decese zilnic. O ușoară scădere, de 3%, s-a înregistrat în ultimii 3 ani în urma campaniilor antifumat. În 2018, mortalitatea prin CBP a reprezentat 20,2% din totalul deceselor prin cancer și a fost diagnosticat la 13,6% din totalul cazurilor de cancer nou depistate.
BPOC (boală prevenibilă prin combaterea fumatului, a expunerii la poluare și noxe profesionale) are o morbiditate foarte mare, afectând 8,3% din populația peste 40 ani, cu o mortalitate de 28,1 decese la o sută de mii de locuitori. Mortalitatea prin BPOC se datorează insuficienței respiratorii și complicațiilor cardiovasculare mai ales din timpul exacerbărilor severe. Scăderea exacerbărilor BPOC s-ar putea realiza prin vaccinarea largă a populației (vaccinare antigripală și antipneumococică), abandonarea fumatului, reducerea poluării și prin respectarea tratamentului bronhodilatator (compensat 50% în România) și reabilitare respiratorie.
Mortalitatea prin TBC a scăzut la jumătate în România în ultimii 15 ani. În județul Mureș este mult sub nivelul mediei pe țară datorită implementării cu strictețe a Programului Național antiTBC. Incidența TBC variază între 65 la o sută de mii de locuitori locuitori în Bacău, Dolj, Mehedinți, Olt și 10,3 la o sută de mii de locuitori locuitori în Harghita, Cluj, Covasna (în Mureș 26 la o sută de mii de locuitori – locul 10 între cele mai scăzute incidențe din România).
Astmul bronșic afectează 6 – 8% din toată populația și este întâlnit inclusiv la copii. Este un factor important de scădere a calității vieții și o povară socială prin internări și costuri financiare, dar și prin absenteism.
Apneea în somn și sindromul Pickwick (de obezitate – hipoventilație) au frecvență ridicată în relație strânsă cu obezitatea, diabetul zaharat, afecțiunile ORL și neuromusculare, consumul de droguri. Deși foarte severe, sunt insuficient diagnosticate (adulți activi 30-60 ani: 24% dintre bărbați și 9% dintre femei, iar la copii 1-3%). Complicațiile sunt redutabile prin hipoxemie și hipercapnie nocturnă, hiperstimulare simpatică și treziri cu somn neodihnitor – ateroscleroză accelerată, hipertensiune arterială greu tratabilă, cardiopatie ischemică cu infarct miocardic și tulburări severe de ritm, accidente vasculare cerebrale, declin neuropsihic și risc crescut pentru boala Parkinson și demențe, scăderea randamentului intelectual și tulburări de dispoziție, tulburări metabolice, obezitate, accidente de muncă și rutiere – 25% dintre accidente sunt cauzate de adormirea la volan, tulburări de cuplu, disfuncție sexuală, cord pulmonar cronic precoce și moartea subită.
Care sunt bolile pulmonare cel mai des diagnosticate? Ce procent dintre pacienții investigați la dvs. sunt diagnosticați cu boli grave, cancer, tuberculoză? Prin ce se evidențiază astăzi activitatea secției, care sunt planurile de viitor? Ce vă propuneți privind dotarea?
Clinica de Pneumologie Târgu Mureș este o unitate clinică de tratament (95 paturi) a pacienților cu afecțiuni respiratorii acute și cronice și clinică de desfășurare a cursurilor și stagiilor pentru studenți, centru de coordonare rezidenți, doctoranzi și competențe speciale – explorări funcționale respiratorii, bronhoscopie, medicina tulburărilor respiratorii în timpul somnului, sevraj tabagic, ecografie toracică etc.
Funcționează într-o clădire foarte frumoasă, dar veche, care în acest an prin aportul D-lui Manager Dr. Ovidiu Gârbovan va intra în renovare și în optimizarea circuitelor prin PNRR. Clinica este dotată cu aparatură și servicii moderne de vârf – radiografie toracică, laborator de videobronhoscopie cu fluorescență, spirometre cu oscilometrie, cabină de pletismografie și DLCO, gazometrie, laborator de somnologie, titrare CPAP și ventilație noninvazivă, aparatură pentru puncție pleurală și toracocenteză, laborator de microbiologie (inclusiv teste moleculare PCR pentru diagnosticul rapid al tuberculozei), centru de consiliere antifumat și de reabilitare respiratorie, dispensar de pneumoftiziologie. Clinica are acces gratuit la cazurile cu indicații la CT, High Resolution CT (HRCT), PET-CT și la consulturi interdisciplinare în toate specialitățile medicale.
În Clinica Pneumologie există 9 medici primari, 2 specialiști, peste 40 rezidenți, o echipă de asistenți medicali, mulți cu studii de colegiu universitar și diferite competențe. Medicii au și multiple competențe – bronhoscopie, somnologie, ventilație noninvazivă, ecografie toracică, explorări funcționale respiratorii avansate, sevraj tabagic, medicină paleativă, management sanitar etc. Suntem foarte mândri de faptul că pacienții noștri sunt foarte mulțumiți de îngrijirea acordată și ne apreciază. În timpul pandemiei COVID în Clinică au fost îngrijiți peste 1000 de pacienți.
UMFST “G.E. Palade” promovează aplicarea și utilizarea noilor tehnologii. Care este nivelul utilizării tehnologiilor moderne în pneumologie?
În Clinica Pneumologie sunt internați pacienți cu boli respiratorii sau cu răsunet respirator al unor boli generale, inclusiv tuberculoză pulmonară și extrapulmonară. Aproximativ 20% dintre pacienți sunt cu cancer bronhopulmonar, 30% BPOC exacerbat, 10% astm bronșic exacerbat, 20% pneumonii, 20% apnee în somn și sindroame de hipoventilație alveolară și altele. Dorim să dezvoltăm departamentul de bronhoscopie cu un aparat de EBUS (endoscopie endobronșică și puncție transbronșică), laboratorul de somn cu un polisomnograf complex, să dezvoltăm compartimentul de reabilitare respiratorie și fizioterapie respiratorie, FENO și ecografia toracică.
Cum considerați că IA poate ajuta pneumologul în activitatea clinică curentă?
IA poate fi utilă în ameliorarea diagnosticului prin analiza unor tipare complexe din datele de spirometrie sau somnologie, identificând modificări subtile (sau poate potența acuratețea citirii) ce indică BPOC sau apnee în somn în stadii incipiente, ceea ce va optimiza tratamentul (implementarea precoce a măsurilor de igienă, scădere ponderală, evitarea expunerii la noxe, abandonarea fumatului etc.). Este cunoscut rolul IA în analiza imaginilor CT, Rgr, ecografii, PET-CT pentru detecția nodulilor pulmonari sau pentru evaluarea extensiei bolii în COVID, fibroze interstițiale, emfizem, bronșiectazii.
IA poate ajuta la prezicerea răspunsului la tratament și la adaptarea terapiei la nevoile individuale ale pacientului. Va permite utilizarea de inhalatoare inteligente care să-i reamintească pacientului să-și ia dozele. Programele de IA îi pot reaminti pacientului să nu își uite inhalatorul acasă sau pot chiar detecta momentul în care starea pacientului se înrăutățește și poate oferi alerte care să determine prezentarea la medic. Modelele de IA pot prognoza progresia bolii și potențialele complicații, permițând medicilor să ia decizii mai informate cu privire la strategiile de tratament.
Pentru cercetare, IA poate ajuta la recrutarea pacienților pentru studii clinice și poate eficientiza analiza datelor, accelerând ritmul cercetării și dezvoltării medicamentelor. IA poate identifica biomarkeri subtili care ar putea fi omiși de metodele tradiționale, astfel s-ar putea aduce noi ținte diagnostice și terapeutice.
Sunt deja disponibile telefoane, ceasuri inteligente, brățări care pot oferi alerte despre dozajul și îngrijirea personalizată, dispozitive care furnizează pacienților tehnici de inhalare prin interacțiune sau dispozitive de telemedicină între medici și pacienți, în medicina somnului.
Sunteți membru fondator al Grupului de lucru Ecografie Toraco-Pulmonară și Patologie Pleurală din SRP. Cum s-ar îmbunătăți diagnosticul precoce, dacă pneumologii ar deține competența în ecografia toracică? Costul investigației este redus și ar putea fi foarte acesibilă.
Ecografia toracică permite evaluarea peretelui toracic, pleurei, plămânului, cordului, diafragmului în timp real, ieftin, fără iradiere, la patul pacientului sau în ambulator, repetat, furnizând informații anatomice dar și funcționale (dinamice). În prezent nu se poate concepe medicina de urgență fără acces la ecografie, mai ales diagnosticul afecțiunilor de perete toracic și diferențial al dispneei, în afara ecografiei. Ecografia toracică poate fi completată cu cea abdominală, a părților moi sau cardiacă (ecografie multiorgan).
În staționarul Clinicii Pneumologie dispunem de 2 ecografe portabile, iar în ambulatorul Clinicii de un ecograf performant de ultimă generație.
Ecografia toracică a devenit o prelungire a judecății clinice și a stetoscopului și o manoperă indispensabilă pentru pneumologia diagnostică și intervențională (puncții pleurale, toracocenteze, biopsii pleurale, inserții de catere Seldinger). Ar fi util ca tot mai mulți medici pneumologi să dețină competență de ecografie toracică pentru optimizarea actului medical de diagnostic și tratament. Desigur, competența de ecografie toracică nu trebuie să fie o obligație, ci doar doar o oportunitate pentru un nou instrument în ajutorul diagnosticului pneumologic.
Somnul este considerat un factor de risc pentru diverse afecțiuni. Care este gradul de conștientizare? Ce trebuie făcut pentru o comunicare mai eficientă?
Medicina somnului este un compartiment al Pneumologiei mai nou promovat în România, mai ales în ultimii 20 ani, care a cunoscut o dezvoltare deosebită datorită noilor tehnologii. Din păcate, tulburările respiratorii în timpul somnului au fost mult timp marginalizate în lumea medicală și implicit de către pacienți. Trebuie să intensificăm nivelul de informare al colegilor de alte specialități pentru a trimite pacienții la investigații specifice (somnografie, polisomnografie și titrare cu APAP) pacienții cu risc de tulburări respiratorii în somn (pacienții sforăitori și cu somnolență diurnă și pe cei cu factori de risc sau complicații – suprapondere și obezitate, afecțiuni cardiovasculare, diabet, hipotiroidism, acromegalie, afecțiuni ORL, retrognație, afecțiuni neuromusculare, consum de droguri, alcoolism cronic, accidente rutiere și de muncă, declin neuropsihic etc.).
Ca membru în conducere SRP, cum vedeți aplicarea unor măsuri, programe de diagnosticare precoce a bolilor pulmonare? Ce rol ar putea avea AI?
Sistemul medical din România – în ciuda unor prejudecăți – are în același timp medici specialiști foarte buni, dar și programe gratuite de sănătate pentru o serie întreagă de afecțiuni respiratorii. Există în Pneumologie deja de mult timp programe bine structurate, operaționale, gratuite, funcționale pentru toată populația. Exemplul cel mai bun este Programul Național de Control al TBC, care a permis scăderea spectaculoasă a incidenței TBC și a formelor grave de TBC în ultimii 10 – 15 ani și lipsa rezistenței crescute la droguri în România, cum se întâmplă în alte țări europene. În același timp, pacienții cu boli pulmonare cronice sunt ușor de încadrat în programele de diagnostic precoce și tratament gratuit al cancerului pulmonar, al bolilor rare (deficit de alfa 1 antitripsina, mucoviscidoza etc.), al fibrozelor pulmonare progresive, al astmului bronșic sever cu anticorpi monoclonali, al apneei în somn, al oxigenoterapiei de lungă durată etc.
Este importantă dezvoltarea largă a programelor de screening (la cei cu factori de risc), de exemplu al cancerului bronhopulmonar ca și Program Național, screening-ul apneei în somn la diabetici, pacienți cardiovasculari, pacienți cu deficite neuro-musculare, cu obezitate, screening-ul precoce al fumătorilor pentru prevenirea BPOC și a CBP, identificarea persoanelor ce beneficiază de vaccinare profilactică antipneumococică, antigripală etc. De asemenea, creșterea accesibilității și adresabilității pacienților în centrele medicale publice, gratuite, existente, de excelență (din reședințele de județe), prin intensificarea cooperării cu medicii de familie, precum și ameliorarea programelor de educație medicală – prezentarea la medic periodică, pentru investigații specifice: examen clinic, spirometrie, imagistică, vaccinarea profilactică la grupele eligibile. La ultimul capitol România a demonstrat o ignoranță periculoasă în contextul deficitului de vaccinare antiCOVID, anti virus papiloma, antirujeolică etc.
Este imperioasă creșterea globală a disciplinei populației în relație cu recomandările medicale. Campaniile susținute de mass-media și ore de educație medicală la școală ar contribui la un trend pozitiv de cultură medicală inclusiv antifumat, antialcool, antidroguri și de respectare a recomandărilor medicale.
Este importantă dezvoltarea și implementarea largă a programelor de reabilitare respiratorie.
Care este viziunea dvs. privind prevenția pe termen lung? Cum poate reduce costurile și îmbunătăți calitatea vieții pacientului?
Beneficiile prevenției se manifestă pe termen scurt – scad simptomele, crește calitatea vieții individului, scade absenteismul – dar mai ales pe termen lung. Impactul prevenției este pozitiv multiplu – moral, etic, social, asupra sănătății individului și economico-financiar. Prevenția permite ameliorarea calității vieții, scăderea riscului de mortalitate, reducerea presiunii financiare prin reducerea spitalizărilor și a consumului de investigații și medicamente, încetinirea apariției complicațiilor bolii. De exemplu, lupta antifumat și sevrajul precoce previne apariția BPOC, a cancerului bronhopulmonar, a unor fibroze, a complicațiilor cardiovasculare etc. Vaccinarea previne apariția unor boli infecțioase severe, pneumonii, exacerbări astmatice sau ale BPOC.
Prevenind afecțiunile respiratorii, oamenii vor fi mai sănătoși, mai productivi, mai longevivi, mai fericiți.
