Regis Lhomme a revenit pe piața românească la conducerea Amgen, după ce acum patru ani lăsa conducerea operațiunilor locale a Pfizer pentru Rusia. De asemenea, executivul a preluat și președinția ARPIM, asociația care reunește producătorii internaționali de medicamente inovatoare activi în piața locală.
– Cum ați regăsit piața farmaceutică românească după patru ani de absență ?
– Există trei nevoi de bază pentru orice cetățean: siguranța, educația și sănătatea. Am plecat din România la mijlocul anului 2006, înainte de integrarea europeană, și, revenind într-o țară europeană mă așteptam ca sănătatea să fie reconsiderată și adresată corespunzător. Trebuie să spun că asta este cea mai mare dezamăgire a mea; există încă și mai multe probleme decât înainte și încă aceeași lipsă de transparență și predictibilitate. Pare că problemele sunt rezolvate “de pe o zi pe alta”, fără o viziune globală, iar soluțiile propuse nu fac decât să le amâne și nu să încerce găsirea unor soluții sustenabile.
– Cum ați aprecia evoluția pieței farmaceutice românești în această perioadă ?
– Trendul este de scădere. Lipsa fondurilor, cumulată cu ultimele decizii lipsite de transparență ar putea face ca sistemul să ajungă într-o situație foarte proastă, principala consecință fiind accesul redus al pacienților la medicamente eficiente.
Cuvântul cheie este lipsa sustenabilității, generată de o serie de măsuri cu efecte negative cumulate.
Dacă prețul de referință pe clasă terapeutică va fi implementat în continuare, și clawbackul plus prețurile minime vor co-exista, piața românească nu va mai fi atractivă pentru lansarea unor produse inovative și va îngheța la nivelul actual. Consecința este creșterea decalajului dintre piața românească și cea din Europa și se va crea un adevărat zid între șansele la sănătate ale românilor și cele ale europenilor.
– Care sunt principalele obiective pe care le aveți la președinția ARPIM ?
– Să creștem accesul pacienților la tratamente inovative, mai eficiente, mai bine tolerate și cost–eficiente. Să stabilim un parteneriat real cu autoritățile pentru a evita prăbușirea sistemului. Să-i convingem pe cei care fac politicile de sănătate că deciziile viabile și eficiente trebuie să aibă la bază trei principii: transparența, predictabilitatea și sustenabilitatea.
Să împărtășim tuturor stakeholderilor expertiza pe care o are industria farmaceutică pentru a stabili și transmite o viziune clară, capabilă să stabilizeze sistemul pe termen mediu și lung.
Supraviețuirea în piața farmaceutică e ca într-un montaigne russe; companiile farmaceutice se confruntă permanent cu provocări legate de factori externi din mediul social, economic și din cel politic.
– Care sunt principalele dificultăți pe care companiile farmaceutice trebuie să le depășească în momentul de față ?
– Industria deja a contribuit foarte mult susținând această piață, în ciuda lipsei de fonduri. Devalorizarea leului a fost acoperită în trecut printr-un efort cifrat la 100 de milioane de euro anual. Medicamentele sunt livrate pacienților în ciuda unor arierate de 600 de milioane de euro. Într-un fel, industria a devenit banca sistemului, dar una care nu cere nicio dobândă, o bancă ce are ca principal obiectiv accesul pacienților la medicamente.
– Există opinii care susțin că actualul nivel al prescripțiilor pentru medicamente originale nu poate fi susținut de actualul buget al sănătății. Care este opinia dvs? Care ar trebui să fie raportul între generice și originale ?
– Nu este adevărat. Pe de o parte utilizarea medicamentelor inovative crește calitatea vieții oamenilor și creează premisele pentru o națiune sănătoasă. Românii trebuie să repornească economia, și asta nu se poate face cu oameni bolnavi. Pe de altă parte, medicamentele inovative economisesc bani pentru sistem, pentru că țin pacienții departe de spitale și aproape de munca lor de zi cu zi. Ar trebui să începem să vorbim despre costurile bolii, mai degrabă decât despre prețul medicamentelor.
Nu există o competiție între originale și generice. Toate medicamentele generice au fost create, de fapt, din originale, după expirarea patentului acestora. Obiectivele în cercetarea medico-farmaceutică sunt descoperirea unor medicamente inovative și punerea lor pe piață. Din această perspectivă, privim în viitor și nu în trecut. Folosirea genericelor ar trebui să elibereze fonduri pentru a crește accesul pacienților la medicamentele inovative. Utilizarea genericelor în România este peste media europeană, conform raportului anual al EFPIA, deci nu există o problemă din această perspectivă. Nu văd nici o problemă în utilizarea genericelor atunci când acestea sunt disponibile. Problema principală este că sistemul românesc îi forțează pe medici să înlocuiască medicamente originale care nu au încă generice, deoarece sunt încă protejate de patent. Esența prețului de referință pe clasă terapeutică este, de fapt, blocarea accesului pacienților la aceste produse, care nu pot fi înlocuite.
– Cum ați descrie situația actuală a pieței farmaceutice? La ce vă așteptați pentru 2010 ?
– Impredictibilă. Industria a înțeles că România trece printr-o criză și menține accesul la medicamente cu toate că sunt datorii neplătite de 600 de milioane de euro. Oricum, ultimele evoluții amenință posibilitățile noastre de a susține în continuare piața fără să fim plătiți. Și asta nu are la bază numai motive financiare, ci și politici recente care “ucid” inovația și valoarea adăugată a inovării.
– CNAS a stabilit un nou sistem de compensare. Cum estimați impactul acestor decizii, atât pentru pacienți, cât și pentru piață ?
Un acces scăzut al pacienților la inovație și calitate. Indirect, costuri suplimentare pentru sistem. O atractivitate redusă a pieței românești pentru produse inovative și pentru investiții.
– Ce măsuri ar trebui să adopte autoritățile pentru a încuraja investițiile străine în domeniu ?
Să majoreze finanțarea prin atragerea unor fonduri suplimentare.
Să respecte și să dezvolte reglementări transparente pentru a crește predictibilitatea. Lista de compensate este blocată și nimeni nu poate spune când va fi actualizată, în ciuda numărului mare de molecule (peste 60) care au fost aprobate de Comisia de Transparență și a reglementărilor legale, care cer o actualizare rapidă.
Să colaboreze cu principalii stakeholderi (pacienți, farmaciști, medici, industrie) într-un mod onest și deschis înainte de a lua decizii cu impact direct asupra vieții și activității lor. România anului 2010 ar trebui să înțeleagă principalul beneficiu al democrației: deciziile trebuie luate pentru oameni și nu împotriva lor.
– Amgen a intrat pe piața românească într-un context dificil. De ce, care sunt provocările? Dar oportunitățile ?
– Biotehnologia este una dintre industriile cu cel mai înalt nivel al investițiilor în cercetare-dezvoltare. Cercetarea farmaceutică este una din puținele industrii de înaltă tehnologie rămase în Europa. Este responsabilă pentru aproximativ 3,5% din totalul valorii adăugate în industria prelucrătoare și pentru 17% din totalul investițiilor în cercetare-dezvoltare. Statele Unite sunt lider pe plan mondial în domeniul biotehnologiei.
Comparativ cu principalii jucătorii din industrie, Amgen este o multinațională tânără care este pe piață de numai 30 de ani. Operațiunile la nivel global nu sunt larg răspândite. Cea mai mare parte a operațiunilor este concentrată în Europa și în Statele Unite. Compania este acum în stadiu de creștere și are în plan să deschidă mai multe subsidiare în America de Sud, Asia și Africa.
Principala platformă de cercetare dezvoltare este în Thousand Oaks, California. Până acum compania a ajuns la 17 000 de salariați și în 2009 a înregistrat venituri totale de 14,6 miliarde dolari.
– Cum vedeți potențialul pieței românești pe termen mediu și lung? Dar în domeniul studiilor clinice ?
– Dacă toți stakeholderii vor sta la aceeași masă, înțelegând nevoile pacienților și ale pieței, va fi bine. România va avea o șansă pentru a reduce decalajul față de Europa. Dacă nu, mă tem că sistemul va intra în colaps, cu consecințe asupra vieții pacienților care vor avea nevoie de investiții mai mari pentru a se reveni cel puțin la situația din momentul de față. România are profesioniști excelenți, foarte bine pregătiți. Amgen este aici și pentru a investi foarte mult în acest domeniu al cercetării. Avem planuri mari, dar implementarea prin investiții viitoare depinde de capacitatea autorităților de a gândi și acționa pe termen mediu și lung. Nu este suficient să tai acum. Trebuie să construiești pentru viitor, și noi putem fi un partener al autorităților în interesul direct al pacienților, al sistemului de sănătate și al industriei.
Delia Budurca