De-a lungul timpului, bolile alergice au captat progresiv atenția corpului medical și a cercetătorilor datorită numărului din ce în ce mai mare de subiecți afectați, creșterii complexității afecțiunilor și a nevoilor de tratament, astfel încât acum alergiile sunt considerate o problemă globală de sănătate.
Rinita alergică, suferință inflamatorie a mucoasei nazale generată de sensibilizarea imunoglobulină E mediată la alergene de mediu, urmează trendul general al bolilor alergice și poate atinge proporții de 20-40% din populație în diferite zone geografice din Europa, fiind mai frecvent diagnosticată la copii și adulți tineri.
Elemente de diagnostic
Diagnosticul este ușor de suspectat în fața persistenței sau a unor episoade repetitive de simptome tipice (strănut, prurit nazal, rinoree apoasă anterioară, posterioară, blocaj nazal), de cele mai multe ori asociate și cu simptome conjunctivale (prurit ocular, lăcrimare, hiperemie conjunctivală), mai mult sau mai puțin evident corelate cu expunerea la un anumit alergen. Evaluarea alergologică și investigațiile de specialitate (testare cutanată prick, IgE specifice serice) confirmă etiologia alergică a rinitei.
Forme de rinită alergică
Conform recomandărilor actuale din ghidul de diagnostic și tratament al rinitei alergice (ARIA), rinita este clasificată în forme persistente și intermitente în funcție de durata simptomelor (>4 zile pe săptămână şi >4 săptămâni consecutive, respectiv <4 zile pe săptămână sau <4 săptămâni consecutive), forme ușoare sau moderate-severe, în funcție de impactul simptomelor asupra activităților și vieții sociale a pacientului. Încadrarea într-o anume clasă de boală modulează durata tratamentului și complexitatea schemei de tratament.
Impactul rinitei alergice
la nivel individual
Starea de sănătate a pacientului este în mod direct influențată de tabloul clinic prezentat mai sus. Majoritatea pacienților adulți și copii ce au o formă persistentă moderată-severă de rinită alergică descriu obstrucția nazală ca fiind simptomul cel mai supărător. Pentru pacienții alergici la polenuri, toate simptomele de rinoconjunctivită sunt intense în sezonul de polen și necesită de obicei scheme complexe de tratament.
În plus poate fi modificată și starea generală – mulți dintre pacienții cu rinită alergică asociază oboseală, iritabilitate, tulburări de somn, anxietate, iar utilizarea chestionarelor specifice a demonstrat scăderea calității vieții.
Rinita alergică este adesea asociată cu astmul, literatura de specialitate aducând dovezi epidemiologice, histopatologice, funcționale în acest sens, motiv pentru care rinita este considerată un factor de risc pentru dezvoltarea astmului.
O particularitate de evoluție a pacienților cu rinită alergică este aceea că pot dezvolta reacții alergice locale sau sistemice, chiar până la tabloul de șoc anafilactic, după consumul unor alimente ce reacționează încrucișat cu alergenul sensibilizant. După precizarea tipului de alergen ce a determinat sensibilizarea imunoglobulină E mediată, se pot detalia posibilele reacții încrucișate și se pot formula măsurile de profilaxie relevante și utile.
Nu în ultimul rând, rinita netratată se poate însoți de complicații locale de tipul otitelor sau sinuzitelor. Tratamentul corect poate asigura controlul simptomelor și reducerea riscurilor asociate.