Testul Babeș-Papanicolaou și depistarea timpurie a leziunilor intraepiteliale la femeile infectate cu virusurile HPV oncogene

0

Importanța testului Babeș-Papanicolau în evidențierea modificărilor timpurii ce apar pe frotiurile citologice este un fapt demonstrat și care a avut drept consecință scăderea mortalității prin cancer de col uterin în țările care au introdus sisteme de screening și care au urmărit sistematic femeile expuse la risc, tratându-le în faze preneoplazice, în care boala este perfect vindecabilă.

 

Dr. Teodora Camelia Vlădescu, PhD, MIAC

Medic primar anatomo-patolog – Spitalul Clinic de Urgență Sf. Pantelimon, București

Membru în Comisia Națională a Ministerului Sănătății de Screening al Cancerului Cervical

Membru în Societatea de Colposcopie și de Patologie de Tract Genital Inferior din România

 

Condițiile în care se efectuează testele Babeș-Papanicolaou și pașii pe care îi urmează o pacientă din momentul înștiințării acesteia de necesitatea efectuării acestui test pentru evidențierea unor eventuale anomalii citologice ce pot conduce în timp la cancer de col uterin sunt extrem de importanți în managementul screeningului cancerului de col uterin care tocmai a început în România.

Invitația pentru testare trebuie realizată de o manieră standardizată și explicativă de către medicul de familie unde este arondată femeia ce urmează a fi testată, cu fixarea de comun acord a unei date sau a unui interval de timp exact în care femeia eligibilă pentru testare să-și planifice efectuarea testului. (Ex: în ziua de naștere sau în săptămâna în care s-a născut femeia). Acest lucru este important pentru o bună gestiune a timpului atât al femeii, cât și a medicului de familie implicat în screening.

Completarea corectă și completă a formularului de screening reprezintă încă un pas important, deoarece datele culese sunt necesare atât pentru identificarea femeii, cât și pentru înregistrarea datelor medicale utile medicului ginecolog și medicului anatomo-patolog citopatolog în formularea diagnosticului citologic și, în final, a celui histopatologic. De exemplu, cunoașterea datei menstruației în raport cu data recoltării frotiului citologic, menționarea prezenței unor mici sângerări la contact sau relatarea existenței unor leziuni cervicale anterioare, a unor teste Babeș-Papanicolaou cu anomalii celulare depistate anterior sau date referitoare la confirmarea biopsică a unor leziuni recente sunt informații extrem de valoroase și utile pentru anatomo-patolog în  interpretarea corectă a unui test Babeș-Papanicolaou, și apoi utile ginecologului pentru aplicarea soluției terapeutice adecvate.

Medicul de familie are în fața sa două opțiuni: fie să trimită femeia la un centru de Recoltare al testului Babeș-Papanicolaou (agreeat de Unitatea Regională de Management) explicând femeii faptul că rezultatul testării va ajunge înapoi la el și apoi el o va îndruma pentru confirmare histopatologică și tratament dacă este cazul (în funcție de protocoalele diagnostice și terapeutice elaborate de Comisia Națională de Screening), fie să recolteze singur frotiul citologic (dacă a dobândit pregătirea teoretică și practică necesară unei recoltări corecte) și să-l trimită direct laboratorului de citologie acreditat în cadrul programului de screening cervical.

Cum se recoltează corect și cum se fixează un frotiu citologic, cum se transportă, cum se colorează și cum se „lecturează” lama și se elaborează diagnosticul citologic de leziune incipientă cervicală reprezintă pași care trebuie realizați cu profesionalism de către toți membrii echipei deoarece la capătul firului se află cheia diagnosticului și a tratamentului acestor leziuni și, practic, soluția îndepărtării lor. Alte întrebări importante ce pot fi ridicate sunt:

Care este terminologia utilizată ca numitor comun al comunicării dintre profesioniștii implicați în depistarea precoce a leziunilor precursoare cancerului  cervical?

Ce colorație evidențiază cel mai bine aceste modificări și anomaliile celulare precoce?

Ce atitudine trebuie luată în fiecare situatie în parte?

Terminologia utilizată astăzi în lume în citologie este terminologia Sistemului de raportare Bethesda 2001, iar terminologia histopatologică este terminologia CIN (neoplazie intraepitelială cervicală).

Colorația cea mai potrivită pentru depistarea leziunilor intraepiteliale de col uterin este colorația Papanicolaou.

Atitudinea diagnostică corectă în fața unui frotiu cu anomalii intraepiteliale este de confirmare histopatologică a leziunilor depistate citologic și/sau colposcopic. Atitudinea terapeutică adecvată trebuie stabilită în funcție de protocoalele de diagnostic și tratament elaborate de Comisia Națională de Screening al Cancerului Cervical în consonanță cu recomandările europene în acest domeniu.

Referitor la tehnica de recoltare și fixare a frotiurilor citologice, la transportul frotiurilor către laboratoarele care vor prelucra și vor colora frotiurile citologice și vor elabora diagnosticul citologic, acestea se vor realiza în conformitate cu ghidurile de bună practică și vor implica și stagii de pregătire și de însușire corectă pentru recoltarea și fixarea corectă a frotiurilor, pentru efectuarea colposcopiilor, pentru prelucrarea și colorarea frotiurilor și pentru elaborarea diagnosticelor citologice și histopatologice de confirmare a leziunilor semnalate citologic și/sau colposcopic.

Trebuie precizat faptul că des­fă­șurarea incorectă a acestor etape poate compromite calitatea frotiurilor citologice și, în final, diagnosticul citologic al leziunilor intraepiteliale cervicale.

Utilizarea terminologiei Bethesda 2001 (LSIL, HSIL, ASC-US, ASC-H, AGC, AIS, AK, SCC) – cu explicarea în detaliu a semnificației termenilor – trebuie realizată de către experții anatomo-patologi citopatologi și de către medicii ginecologi și oncologi și această terminologie, odată însușită, trebuie să fie utilizată de către toți specialiștii ce alcătuiesc echipele de screening cervical.

De asemenea, atitudinea terapeutică a medicilor ginecologi și oncologi trebuie să fie standardizată pe subtipuri de leziuni – de pildă, atitudinea diagnostică și terapeutică în leziunile de tip ASC, în leziunile de tip LSIL, în leziunile de tip HSIL, în leziunile de tip glandular, în leziunile invazive de tip scuamos, etc.

Introducerea testelor imunocitochimice de prognostic pentru leziunile intraepiteliale pot ameliora diagnosticul citologic și permit o mai bună urmărire a femeilor infectate cu tulpini oncogene de HPV și care necesită o supraveghere specială. De exemplu, trierea frotiurilor citologice ASC-US vs LSIL și ASC-H vs HSIL prin testul p16ink4a. Acest test  poate fi util în protocolul de diagnostic citologic al leziunilor mai sus menționate.

 

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica, decembrie 2012.

About Author

Medica Academica

Comments are closed.