Un mai bun control al costurilor și dirijarea fondurilor către priorități, cum ar fi rezolvarea problemei asistenței medicale la domiciliu, crearea de echipe multidisciplinare la conducerea Ministerului Sănătății și transparentizarea cheltuielilor din sistem, accentul pe prevenție și reducerea supraîncărcării spitalelor prin dezvoltarea medicinii de familie sunt câteva dintre sugestiile avansate de participanții la dezbaterea organizată în cadrul evenimentului TARUS Media intitulat „Costurile și calitatea serviciilor medicale. Există în România soluții pentru îngrijiri de calitate?”.
Medicina este de trei categorii – medicina intuitivă, medicina bazată pe dovezi și medicina de precizie – a spus Dr. Horia Cristian, membru în Comisia pentru Sănătate și Familie a Camerei Deputaților, subliniind că din cadrul ultimei categorii fac parte tratamentele pentru cele mai multe afecțiuni, iar acestea se pot translata la nivelul medicului de familie, dacă își dotează cabinetul cu aparatura necesară efectuării analizelor medicale uzuale. „Medicina de precizie este legată de timp și de accesibilitatea la servicii (…). Analizele se pot face în cabinetul medicului de familie, astfel încât acesta să le și interpreteze și să prescrie tratamentul într-o singură zi”, a explicat Horia Cristian. El a arătat că investiția la nivelul cabinetului medicului generalist ar fi de 25.000 de euro, dar ar genera economii importante și de timp și la nivel de sistem, deoarece acum practica este internarea în spital, cu costuri de până la 1800 lei pe ziua de spitalizare.
„Se iau decizii de politică medicală fără să se cunoască limpede cât costă actul medical”, a afirmat Dr. Lazslo Lorenzovici, Director General Hospital Consulting, care a susținut în cadrul evenimentului o prezentare despre rentabilitatea secțiilor spitalicești și despre costurile cu resursele umane. „În chirurgia generală sunt cele mai mari deficite, în special pentru că este o activitate complexă, dificil de motivat din punct de vedere economic. Pentru o operație de apendicită spitalele universitare țin un pacient internat 3-4 zile, cele județene 4-5 zile, cele municipale 6-7 zile și cele orășenești 7-8 zile. Nimeni nu face o evaluare obiectivă pentru cât ar fi media unei internări în acest caz. În ceea ce privește resursele umane, în loc să redistribuim, continuăm să angajăm. În plus, în funcție de spital, pentru aceiași bani și de pe aceeași poziție, unii muncesc mai mult decât alții; de asemenea, este inadmisibil ca sporurile asistentelor să fie mai mari decât ale chirurgilor”. Dr. Lorenzovici a adăugat că există o mare rezistență la schimbare, o lipsă de transparență, însă a subliniat că în lipsa unor analize comparative corecte nu poate exista un act medical de calitate.
Conf. dr. Daniel Grigorie, Președintele Societății Române de Osteoporoză și Boli Musculoscheletice, a prezentat modelul românesc de FRAX®, un algoritm computerizat realizat de Organizația Mondială a Sănătății pentru țările vestice și adaptat pentru România, evidențiind rolul său în managementul cost-eficient al osteoporozei de postmenopauză. Conf. Dr. Daniel Grigorie a pledat pentru implementarea acestui instrument de către Ministerul Sănătății și utilizarea sa în practica de zi cu zi a medicilor de familie, având în vedere că este gratuit și că este mai precis în evaluarea riscului de fractură decât metoda de densitometrie DEXA. Majoritatea fracturilor de fragilitate apar la femeile fără osteoporoză, a subliniat acesta. „România are un risc moderat de fracturi. Acesta crește cu vârsta și scade după 90 de ani. Ne aflăm pe ultimele locuri la rata practicării densitometriei, iar sistemul online FRAX are 20.000 de accesări în ultimii doi ani. Putem să identificăm pacienții care sunt expuși unui risc mai mare de fractură și nu o facem. Avem instrumentul și nu-l folosim! Poate pentru că e gratis?!”, a întrebat retoric președintele Președintele Societății Române de Osteoporoză și Boli Musculoscheletice.
Medicina personalizată ar putea economisi milioane de euro anual
Medicina personalizată este soluția pe viitor pentru a îmbunătăți terapia și a controla costurile, a susținuut Nikolaos Tsoulos, CEO, GeneKor, Grecia. „Până în 2020 costurile cu cancerul de sân vor crește cu 66%, arată studiile. În prezent, 8.000 de femei sunt diagnosticate anual în România și 3.000 decedează din cauza cancerului de sân. Le tratăm pe 60% cu chimioterapie și pentru doar 5% aceasta are un efect benefic, însă cu 10% mai puține femei care fac chimioterapie se întorc la serviciu sau reușesc să facă față unui program normal comparativ cu cele care nu fac chimioterapie. Medicina personalizată ar putea economisi milioane de euro pe an pentru că, potrivit cercetărilor, 50% dintre pacientele tratate cu chimioterapie nu ar fi avut nevoie de ea și aproximativ 13% ar fi avut nevoie, dar nu le-a fost recomandat acest tratament”, a spus Tsoulos.
Viorica Cursaru, Președintele Asociatiei Myeloma Euronet România, reprezentând vocea pacienților, a adus în discuție importanța medicamentelor de pe lista de compensate pentru pacienți. „Drepturile pacienților sunt foarte bine puse la punct, însă doar în teorie. Lipsa de armonizare cu reglementările europene, de exemplu, lipsa Health Technology Assessment (n.red. – Evaluarea Tehnologiilor Medicale, HTA) și managementul de slabă calitate din spitale a făcut ca medicamente ieftine pentru pacienții bolnavi de cancer să lipsească din spitale. Jumătate dintre pacienții cu mielom multiplu mor la câțiva ani de la diagnosticare, iar accesul corect la sistemul sanitar este afectat de lipsa resurselor și a informațiilor, dar și de o anumită ignoranță a pacientului față de propriile drepturi, comparativ cu pacientul vestic. De asemenea, nu există un institut care să se ocupe de calitatea vieții pacientului”, a spus Viorica Cursaru.
Ioana Bianchi, Şef al Unităţii de Evaluare a Tehnologiilor Medicale din cadrul Ministerului Sănătăţii, moderatorul sesiunii, a clarificat subiectul, subliniind că există un draft și o metodologie HTA la nivelul României.
Implementarea Protocoalelor standardizează actul medical
Cea de-a doua parte a conferinței a fost reprezentată de o dezbatere centrată pe subiectele costuri, transparență și anticorupție și s-au luat în discuție aspecte legate de definirea ghidurilor și protocoalelor de standardizare. „Complianța medicilor cu protocoalele referitoare la standardizarea actului medical este de 40%, chiar și în Marea Britanie. La noi, problema nu este de elaborare, ci de implementare, de popularizare. Medicul de familie sau medicul specialist ar trebui să își ritmeze actul sau reacția în funcție de protocolul respectiv”, a spus Prof. Dr. Florin Mihălțan, Preşedintele Societății Române de Pneumologie.
Prof. Dr. Doina Pleșca, Decan al Facultății de Medicină, UMF Carol Davila, a afirmat că protocoalele trebuie individualizate în funcție de nivelul instituțional la care se face referință și că ar trebui postate pe site-ul instituției, una dintre problemele cu care ne confruntăm în ultimii 20 de ani fiind lipsa de încredere și respect în medic.
„Este nevoie de adaptarea protocoalelor internaționale la specificul local, la afecțiunile prevalente, dar trebuie să existe și o raportare la fondurile disponibile: să facem ceea ce trebuie cu fondurile pe care le avem. Dacă bugetul sănătății creşte cu un leu, acest leu înseamnă 1,7% în plus la PIB (n.red. – prin creşterea productivităţii), în timp ce o reducere a transparenței şi mai puține date publice au o influenţă negativă asupra PIB-ului”, a spus Makis Papataxiarchis, Managing Director, Janssen Pharmaceuticals, Johnson & Johnson România și Președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
Gheorghe Tache, Președintele Coaliției Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) a subliniat că, pentru pacienți, calitatea sistemului medical înseamnă să le fie rezolvată problema de sănătate sau să fie îngrijiți și să își mențină calitatea vieții la un anumit nivel, adăugând că între latura medicală și cea socială este o legătură continuă și directă.
„Integrarea serviciilor medico-sociale este un indicator al calității în sistemul de sănătate”, a spus Alexandra Braica, Secretar de Stat în Ministerul Muncii, specialist în dialog social.
În vest, costurile serviciilor medicale sunt actualizate la fiecare doi ani
În țările vestice, costurile medii pe țară ale serviciilor medicale sunt actualizate la fiecare doi ani și sunt puse în practică strategii de control al costurilor, a menționat Dr. Mircea Olteanu, Președinte al Asociației Spitalelor din România. „Calitatea este o proprietate a sistemului, iar fiecare sistem este construit să dea anumite rezultate. Guvernarea clinică a spitalului este terenul pentru implementarea sistemului de calitate”, a spus dr. Olteanu.
Între spitale similare există diferențe de costuri care sunt de două sau chiar de trei ori mai mari, a afirmat Conf. Dr. Sorin Paveliu, Expert in Politici de Sănătate pentru Societatea Academică din România, subliniind necesitatea unei transparentizări. „Când Ministerul Sănătății nu are suficiente pârghii de control, ar trebui să apeleze la transparență. Spitalul care reprezintă statul ar trebui să afișeze pe site ce a făcut, ce a cumpărat. Este nevoie, însă, de curaj pentru a realiza așa ceva pentru că, odată transparentizat sistemul, ar putea să iasă la suprafață lucruri pe care nu am vrea să le știm”, a completat Sorin Popescu, Corporate Affairs Senior Manager, Amgen.
Uneori problema aprovizionării cu medicamente poate fi cauzată de către managerii de spitale, a punctat Dr. Vasile Cepoi, Consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului Ministru. „S-a introdus un mecanism de reglare a fluxului de medicamente în spitale, iar anumiți manageri nu au comandat acele medicamente timp de două luni. Ministerul are structură de control și de audit, dar nu are niciun atribut de sancționare a managerilor de spitale; cu descentralizarea s-a pierdut controlul spitalelor. Delegăm din atribute, dar scădem capacitatea de control”, a spus Dr. Vasile Cepoi.
Alina Culcea, reprezentantul Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), a subliniat faptul că 25% din bugetul sănătății este alocat medicamentelor. „Atunci când se realizează o licitație, pe lângă faptul că singurul criteriu de selecție a medicamentului este prețul și nu calitatea, dacă un producător nu poate livra acel medicament, spitalul rebuie să reorganizeze licitația, nu poate trece automat la al doilea medicament clasat pe listă”, a spus aceasta.
Dr. Valeria Herdea, membru al Societății Naționale de Medicină de Familie, a adus în discuție problema profilaxiei, mult mai ieftină decât tratarea efectivă a unei boli. „Avem nevoie de programe naționale de educație pe scară largă, sunt fonduri europene neaccesate dedicate acestui domeniu. Prevenirea obezității, a rahitismului, a anemiei, a problemelor de sănătate la gravidă sunt câteva dintre problemele cărora trebuie să le acordăm atenție”, a spus dr. Herdea.
Dr. Cristina Vladu, reprezentantul Ministerului Sănătății la dezbateri, a precizat că programele naționale de prevenție primară pentru bolile netransmisibile (diabet, boli cardiovasculare, cancere) funcționează la parametri optimi.
