Prof. Horațiu Suciu, specialist de notorietate în chirurgia cardiovasculară, a transformat la
Târgu Mureș un nume în renume, iar acum în micul oraș din inima Transilvaniei capătă realitate “un proiect de generație“: un nou Institut al Inimii, pe măsura profesionalismului oamenilor și adresabilității câștigate prin eforturi care nu au mai fost contorizate.
La nivel național, Târgu Mureș e recunoscut ca centru de referință și excelență în chirurgia cardiovasculară. Cum explicați?
Pe 5 aprilie am aniversat 50 de ani de la prima intervenție pe cord deschis făcută la Tg. Mureș, de o echipă de entuziaști care au refuzat să accepte ca singurul centru pentru astfel de intervenții să fie capitala. Micul oraș universitar din inima Transilvaniei a devenit al doilea centru chirurgical cardiovascular din România, până în anii ’90, când datorită evidentei nevoi de servicii au fost înființate centrele cardiovasculare din Cluj (1991), Timișoara (1995) și Iași (1999).
De ce această tradiție la Tg. Mureș?! De unde a apărut “miracolul” de la Tg. Mureș?! Dificilă întrebare și, în același timp, foarte simplă. În percepția mea, în viață nimic nu e întâmplător. E nevoie de oameni deosebiți, cu calități și aptitudini, de viziune, disponibilitate la efort, coroborat cu dorința comunității locale de a progresa, de alinierea unor condiții și oportunități. Atunci centrul medical târgumureșan era deja considerat de tradiție prin prisma Institutului de Medicină și Farmacie, înființat în 1945, dar oarecum considerat ca fiind cel mai tânăr dintre centrele universitare medicale. Înființarea unei Clinici de Chirurgie Cardiovasculară a fost o ocazie pentru creșterea vizibilității centrului târgumureșean. Acest lucru a fost posibil la momentul respectiv pe baza unei tradiții, primele intervenții pe “cord închis” și vasculare efectuându-se în anii ’50 sub “bagheta” Prof. Papay. Astfel, doctorii Pop D. Popa și Radu Deac au efectuat la Tg. Mureș prima intervenție pe cord deschis, cu utilizarea circulației extracorporeale și oprirea cordului pentru închiderea unui defect septal la un pacient de 18 ani, în prezent în viață, cu o bună calitate a vieții. A urmat o perioadă de creștere a numărului de intervenții și de diversificare a patologiilor: primul transplant cardiac în 1999, prima operație la nou-născut în 2004, până în prezent când se fac peste 1500 de intervenții de chirurgie cardiovasculară anual, convenționale sau hibride, pentru toate patologiile cardiovasculare, la toate grupele de vârstă, de la nou-născut la vârstnic, inclusiv transplant cardiac, din această perspectivă fiind unic la nivel național.
Cum vedeți abordul interdisciplinar al pacientului cu afecțiuni cardiovasculare? Cât de importantă este diagnosticarea precoce?
Inima e un organ vital, a cărei disfuncționalitate atrage efecte grave care pot determina afectarea severă a calității vieții și chiar supraviețuirea. Diagnosticarea precoce a afecțiunilor cardiovasculare, precum și acțiunea în sensul reparării acestora e șansa pacienților la o viață mai lungă și bună. Chirurgia cardiovasculară este o specialitate tânără. Mult timp intervențiile pe inimă au fost considerate imposibile, fiind singurul organ aflat în permanentă mișcare și imposibil de abordat chirurgical. Progresul tehnologic din a doua jumătate a sec. al XX-lea a permis suplinirea activității circulatorii și respiratorii de aparate, astfel încât inima să poată fi oprită temporar și repornită fără ca pacientul să decedeze. Subliniez că legătura indisolubilă între tehnologia de vârf și chirurgia cardiovasculară este mai de actualitate ca oricând. Îmi asum riscul să afirm că este cea mai tehnologizată specialitate dintre cele chirurgicale, poate și pentru că în intervențiile pe inimă marja de eroare este zero. Orice greșeală e foarte scump plătită, de obicei cu viața pacientului. De aceea, tehnologia este prezentă în viața chirurgului cardiac aidoma dotărilor pe care le vedem în aeronave, pentru a reduce la maxim riscul apariției erorii. Interdisciplinaritatea e cheia succesului. S-a schimbat complet paradigma evaluării și tratării pacientului cu afecțiuni cardiovasculare. Dacă până nu demult șansa la o intervenție pe cord deschis depindea de abilitatea prin care pacientul trecea de șirul de specialiști consultați, în prezent abordarea este ca toate specialitățile să se situeze în jurul pacientului, și sub acest concept de “Heart Team” pacientul să beneficieze de diagnostic complet și conduita optimă. Nu toți pacienții cardiaci trebuie operați, ci trebuie să primească tratamentul optim. Tratamentele medicamentos, intervențional cardiologic sau chirurgical au, din punctul meu de vedere, o valoare egală. Nu trebuie operat un pacient care poate beneficia de tratament medicamentos, sau invers, e riscant să fie menținut pe medicamente atunci când trebuia operat de mult.
Cum colaborați cu medicii cardiologi din țară?
Colaborarea cu medicii din discipline conexe și din celelalte centre este esențială. De multe ori experiența face diferența între un rezultat bun sau unul nefavorabil, de aceea împărtășirea experienței cât și deschiderea la primirea de sugestii din partea colegilor cu experiență, mai ales din alte centre, trebuie să fie una dintre calitățile unui chirurg.
Colaborez foarte bine cu medicii cardiologi, clinicieni cât și intervenționiști, pentru că am reușit să abordăm conceptul de Heart Team, care ne ajută să nu greșim. Sunt șanse mai mici ca mai mulți oameni să greșească decât unul singur. Pentru anumite patologii colaborăm foarte bine cu medicii din celelalte centre universitare, în special în domeniul afecțiunilor care au ca soluție transplantul cardiac, precum și în domeniul afecțiunilor cardiace congenitale la nou-născuți și copii mici. Centrul nostru este de referință pentru Regiunea Centru, reprezentată de 6 județe din centrul țării.
Ca exemplu, săptămâna trecută am acceptat transferul unui pacient de 16 ani aflat în evidența Institutului Inimii din Cluj cu o afecțiune cardiacă gravă, cardiomiopatie dilatativă în stadiu avansat, pentru includere pe lista de transplant – interesul pacientului primează în fața unor eventuale orgolii, care în astfel de situații nu-și găsesc locul.
Ce ne puteți spune despre chirurgia de transplant la Tg. Mureș? Cum vedeți dezvoltarea în perspectivă în România? Există premise să ajungem din urmă Spania, Franța, ca număr de transplanturi raportat la populație?
Chirurgia de transplant e o activitate de excelență, expresia unei activități medicale de înaltă performanță efectuată de un colectiv multidisciplinar cu înaltă pregătire profesională și științifică. Activitatea de transplant e însăși esența conceptului de interdisciplinaritate. Chirurgia de transplant e mai degrabă o stare de spirit decât o intervenție chirurgicală – transplantul nu începe în momentul efectuării inciziei și nu se încheie când pacientul e pansat. Începe cu mult înainte, prin evaluarea donatorului, a potențialilor receptori, aprecierea compatibilității imunologice și anatomice, organizarea prelevării, transportul organului, intervenția propriu-zisă de implantare a organului la receptor, urmărirea postoperatorie imediată, instituirea tratamentului imunosupresor și monitorizarea până la externare și apoi monitorizarea complexă la distanță a pacientului transplantat.
Aceste lucruri nu pot fi efectuate decât în ECHIPĂ, care trebuie să aibă o înaltă pregătire profesională și disponibilitate pentru a depăși rutina și convenționalul. Cel mai greu în chirurgia de transplant nu este să înveți tehnica operatorie, ci să creezi o echipă dornică să depășească bariera automulțumirii și blazării profesionale.
Primul transplant cardiac la Tg. Mureș a fost făcut pe 14 noiembrie 1999, la 3 săptămâni după primul transplant cardiac din România făcut la Spitalul Floreasca. A urmat o activitate susținută, cu o medie de 6-7 transplantări cardiace anual, evident insuficient, dar mulțumitor pentru condițiile țării noastre. Mă refer la rata scăzută a donării din România, din cauza refuzului aparținătorilor și interesului redus al spitalelor pentru identificarea donatorilor, cât și la finanțarea suboptimală și, nu în ultimul rând, la infrastructura de transport rutieră și aeriană deficitară, esențiale pentru o activitate de transplant eficientă.
Până în prezent la Tg. Mureș au fost efectuate peste 90 de transplantări cardiace, cu rezultate foarte bune, în limitele rezultatelor din literatură din perspectiva mortalității și complicațiilor, cu supraviețuiri de peste 20 de ani, care confirmă eficiența acestui procedeu considerat până nu demult experimental. În pofida progreselor incontestabile din ultimii ani, sub coordonarea Agenției Naționale de Transplant (ANT), România e mult în urma statelor europene cu tradiție, dar și a statelor din zonă – Ungaria, Croația, Slovenia – atât ca număr de proceduri cât și din perspectiva identificării donorilor în moarte cerebrală.
Acest lucru nu se va schimba fără o strategie agresivă din partea Ministerului Sănătății și CNAS, care să considere medicina de transplant ca Obiectiv Prioritar, cu tot ceea ce presupune acest lucru: creșterea numărului centrelor de transplant, încurajarea formării specialiștilor și finanțarea corespunzătoare. La cum se desfășoară lucrurile în prezent, nu există o motivație reală nici din partea instituțiilor sanitare, nici a specialiștilor, pentru a începe sau continua chirurgia de transplant.
În plus, există o percepție publică nu întotdeauna pozitivă vizavi de transplant, de aceea va trebui să progresăm ca societate și din punct de vedere al comunicării și acceptării donării de organ ca mijloc de a salva vieți, astfel încât rata refuzului donării să fie cât mai redusă.
Care sunt centrele din Europa și din lume cu care colaborați?
Am avut și în continuare avem colabolări cu centre din Germania (Deutschen Herzzentrum München, Robert Bosch Hospital Stuttgart, Helios Klinikum Siegburg, Passau Klinikum, Bad Neustadt an der Saale), Italia (San Donato Milaneze), Franța (Institut Hospitalier J.Cartier), Serbia, Polonia, Croația, Ungaria. Organizăm constant stagii de perfecționare pentru tineri medici și asistenți medicali din noile centre de Chirurgie Cardiovasculară din țară.
Cum să facem să păstrăm cât mai mulți medici valoroși în țară, cu disponibilitate și dorință să performeze?
Medicii valoroși care doresc să performeze trebuie să-și amintească că lucrurile mari, extraordinare, au la bază muncă, talent și îndrăzneală. Presupune să ai curajul să ieși din zona de confort, să nu te îndoiești de capacitățile pe care le ai, să eviți drumul cunoscut și comod, pentru a putea schimba lucrurile în bine. Modul în care se formează în rezidențiat va sta la baza întregii lor cariere, iar noi ca mentori trebuie să le oferim posibilitatea să se afirme, să îi integrăm în echipele chirurgicale, să îi responsabilizăm, să îi îndrumăm, iar la finalizarea rezidențiatului să fie capabili să performeze în oricare centru de specialitate. Medicina românească are un trend ascendent, atât în pregătirea tinerilor specialiști, cât și prin dezvoltarea infrastructurii și dotării. Noile centre medicale de stat și din privat pot reprezenta o primă opțiune după definitivarea rezidențiatului, comparabilă cu centrele din străinătate.
Performanțele obținute la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Tg. Mureș au stat la baza acordului de finanțare al noului Institut al Inimii, un proiect de 105 milioane de euro prin PNRR. Poate fi acest nou sediu, ce urmează a fi gata în aprilie 2026, o motivație suplimentară pentru tinerii?
Institutul Inimii va avea, într-adevăr, o casă nouă, în folosul miilor de pacienți care îi trec anual pragul, în căutarea sănătății. Este o reuşită a întregii comunităţi mureşene şi de aceea îndrăznesc să-l numesc un proiect de generaţie. În spatele acestui succes a fost muncă şi au fost oameni, față de care sunt recunoscător.
Va urma creşterea performanţei actului medical. Vor fi mai multe inimi îngrijite şi mai multe vieţi salvate. Va fi o contribuţie majoră în creşterea prestigiului centrului medical şi universitar târgumureşean, performanță și prestigiu care vor constitui o motivație suplimentară pentru tinerii specialiști. Este o reușită care marchează sfârșitul unui vis și începutul unei realități care împlinește aspirațiile a trei generații de specialiști în medicina cardiovasculară din Târgu Mureș. Viitoarele generații sunt responsabile de a ține pasul cu progresul tehnologic și medical în continuă ascensiune.
Care sunt noile tendințe la nivel internațional privind utilizarea tehnologiilor și echipamentelor medicale în cardiologie și chirurgie cardiovasculară?
Suntem într-o perioadă în care avântul tehnologic, în special în zona medicală, e foarte accentuat. În fiecare an apar noi proceduri, tehnici, aparate și materiale sanitare. Trendul este ca toate aceste intervenții să dureze cât mai puțin, abordul să fie cât mai puțin invaziv. Rolul noilor tehnologii este de a minimiza riscurile unei intervenții chirurgicale, timpul operator, timpul de spitalizare și gradul de durere resimțit de pacient. Acestea sunt țintele dar, bineînțeles, trebuie coroborate și cu resursele și cu posibilitățile pe care sistemul nostru le oferă.
Centrul chirurgical cardiovascular din Târgu Mureș este unul dintre cele mai importante din țară și singurul ce oferă întreaga gamă de servicii medicale, la momentul actual fiind dotat cu tehnologie care permite atât abordul minim invaziv în chirurgia cardiacă, abordul endoscopic pentru recoltarea grefoanelor vasculare, implantare de valve transcutanat, endoprotezări, proceduri electro-fiziologice, corecția de malformații congenitale chirurgical și intervențional, suport circulator mecanic și, nu în ultimul rând, transplant cardiac.
Cum apreciați politicile ultimilor zeci de ani aplicate în sănătate? Considerați posibil să fie adoptate și la noi strategii pe termen lung, de 20-25 de ani? Pe ce direcții s-ar impune?
În opinia mea în Sănătate nu trebuie să se facă Politică, dar un sistem medical performant este rezultatul Politicilor elaborate și implementate de autorități. Din punctul meu de vedere trebuie să aibă în vedere interesul tuturor “actorilor” actului medical, în primul rând al pacienților, personalului medical, finanțatorilor și organizatorilor. Toți trebuie să fie motivați, nu trebuie să fie cineva favorizat și altcineva defavorizat. Rezultatul trebuie să fie accesul cât mai rapid al pacienților la toate tipurile de servicii medicale, inclusiv de nișă, în timp util. Medicii și personalul medical trebuie să fie motivați.
Finanțarea, atât prin sistemul DRG cât și al Programelor Naționale, trebuie să fie axată pe patologiile care sunt principalele cauze de mortalitate și morbiditate, și să fie suficientă pentru a acoperi cheltuielile serviciilor medicale. Este obligatoriu ca aceste politici să fie adoptate pe termen lung, cu atât mai mult cu cât reforma sistemului de sănătate este prin definiție de lungă durată și ține atât de stabilirea unui cadru legislativ, cât și de schimbarea de mentalitate.
Sănătatea nu are preț dar are din păcate un buget limitat, care trebuie folosit judicios, pe de altă parte finanțarea trebuie să fie la nivelul cerințelor actuale pentru că din fericire a trecut vremea când medicina se făcea cu stetoscopul. E nevoie de atenție sporită pentru medicina de performanță, pentru domeniile de excelență, pentru resursa umană înalt specializată, pentru formarea de specialiști în domenile subdimensionate la nivel național, care trebuiesc identificate și sprijinite.
În domeniul bolilor cardiovasculare, spre exemplu, principala cauză de morbiditate și mortalitate la nivel național, accesul pacienților la servicii medicale de înaltă performanță, cum sunt chirurgia cardiovasculară și cardiologia intervențională, sunt mult sub nivelul cerințelor.
În România sunt 5 Institute de Boli Cardiovasculare, unități publice care trebuie să deservească pe regiuni o populație de 20 de milioane de locuitori. Estimez că în România se fac aproximativ 5000 de intervenții chirurgicale cardiovasculare anual, când statisticile europene spun că un număr corespunzător de intervenții ar fi de 800-1000 de intervenții/ milion de locuitori, în concluzie numeroși pacienți nu beneficiază în timp util de o intervenție salvatoare de viață. În Ungaria se fac între 7000 și 8000 de intervenții chirurgicale cardiovasculare, la o populație de sub 10 milioane de locuitori; în Germania se fac 100.000 de intervenții cardiovasculare anual. S-au făcut progrese enorme în ultimii ani în România, atât în finanțarea sistemului cât și în accesul la tratamente de înaltă performanță în aproape toate specialitățile, dar acest efort trebuie să continue până la acoperirea nevoilor.
